Președintele miniștrilor de finanțe din zona euro Jean-Claude Juncker a declarat că posibilitatea intrării Greciei în incapacitate de plată nu poate fi exclusă, iar statul elen nu se mai poate aștepta la solidaritate din partea membrilor uniunii monetare dacă nu implementează reformele pe care le-a promis. Toți cei trei lideri ai partidelor de guvernământ din Grecia au respins adoptarea de noi măsuri de austeritate, forțând liderii europeni să amâne aprobarea celui de-al doilea pachet de bailout destinat Atenei, de 130 miliarde euro.
“Dacă găsim că nimic nu a mers bine în Grecia, nu va mai exista un program nou, iar aceasta înseamnă că în martie Grecia va trebui să se declare în faliment”, a declarat Juncker, potrivit publicației germane Der Spiegel. El a adăugat că spectrul falimentului ar trebui să încurajeze Atena să forțeze implementarea reformelor.
Reprezentanții Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene și Fondului Monetar Internațional au cerut reducerea și mai mult a personalului aparatului de stat și reduceri substanțiale ale salariilor, inclusiv diminuarea imediată cu 25% a salariului minim pe economie, în prezent de 750 euro pe lună, înainte de a permite finanțare suplimentară pentru Grecia, scrie Financial Times.
Oficiali din guvern au indicat că negociatorii UE și FMI au respins o contrapropunere a Atenei de a îngheța salariile pe trei ani și tăia cu 10% contribuțiile la programele de asistență socială.
Fără noi fonduri, Grecia riscă defaultul în martie
“Distanța dintre succes și eșec, care ar putea fi cauzat de ghinion sau de neînțelegere, este foarte redusă. Suntem pe muchie de cuțit”, a declarat ministrul elen al finanțelor, Evangelos Venizelos, după o nouă rundă de consultări cu miniștrii de finanțe din zona euro, potrivit Bloomberg.
Fără aprobarea rapidă a noului pachet de bailout, Grecia riscă să intre în default pe datoriile de 14,5 miliarde euro care vor ajunge la scadență în martie.
Negocierile progresează greoi și pentru că oficialii europeni vor stabilirea tuturor elementelor acordului de finanțare externă destinat Greciei, printre care contribuția creditorilor din sectorul public, precum BCE.
Atena vrea participarea creditorilor din sectorul public la programul de preschimbare de obligațiuni alături de băncile private. Programul de preschimbare de obligațiuni prevede reducerea datoriei de stat a Greciei la 120% din PIB până în 2020, cu restructurarea unor datorii de 200 miliarde euro către investitorii privați. Procedurea presupune pierderi de 70% din valoarea obligațiunilor deținute de creditorii privați.
Între timp, surse europene susțin că guvernele din zona euro ar trebui să atașeze încă 15 miliarde euro la al doilea program de finanțare, de 130 miliarde euro.
Grecii neîncrezători golesc depozitele băncilor
Grecii au retras 65 miliarde euro din depozitele băncilor începând cu 2009, dintre care 16 miliarde euro au fost transferați în străinătate, scrie La Tribune. Sumele retrase nu sunt însă puse în circulație. Circa 32% din fondurile depuse la băncile din străinătate au revenit băncilor din Marea Britanie, iar 10% instituțiilor de credit din Elveția. La finele lunii iunie, depozitele constituite la băncile din Grecia totalizau 188 miliarde euro.