Statele din zona euro și guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la țările membre ale uniunii monetare.

Ultimul plan al autorităților cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, și divizarea acesteia într-o instituție de credit care să includă activele solide și una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situație în care deponenții ar fi urmat să înregistreze pierderi.

Depozitele de până la 100.000 de euro, precum și locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

Mai multe dintre elementele planului, precum obținerea a 2 miliarde de euro din naționalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii și emiterea de obligațiuni legate de venituri viitoare din exploatarea unor resurse de gaze naturale, au fost considerate în continuare inacceptabile de către Germania și Bruxelles.

“Au existat anumite discuții despre revenirea la varianta inițială, a taxei pe depozite bancare, dar există obiecții de la banca centrală”, a declarat o sursă apropiată situației.

Respingerea planului lasă tot mai puțin timp Ciprului să ajungă la un acord cu zona euro asupra modului în care va obține fondurile de 5,8 miliarde de euro. În lipsa unui acord cu UE pi FMI până luni, Banca Centrală Europeană a avertizat că va opri accesul băncilor din Cipru la lichiditate de urgență, forțând astfel un posibil faliment al instituțiilor de credit și chiar ieșirea Ciprului din zona euro.

“Așteptăm să vină un Mesia să ne salveze și, binențeles, că nu este niciunul”, a declarat vineri un oficial cipriot, reflectând disperarea care s-a instalat la Nicosia.

Parlamentul din Cipru urmează să se întâlnească mai târziu pe parcursul zilei de vineri, după ce inițial avea programată o ședință dimineață.