Planul presupune recapitalizarea masivă a băncilor și o suplimentare puternică a resurselor mecanismului de salvare al zonei euro la mai multe mii de miliarde de euro, scrie The Telegraph.
Miniștrii de finanțe ai G 20, grupul celor mai importante economii avansate și emergente, au stabilit la reuniunea anuală FMI-Banca Mondială, organizată la sfârșitul săptămânii trecute la Washington, un termen de șase săptămâni pentru rezolvarea crizei. Soluția va fi discutată la summitul G20 organizat pe 4 noiembrie la Cannes.Germania și Franța au început deja să lucreze la o strategie prin care să se prevină ca turbulențele financiare să îngenuncheze Italia și Spania, economii considerate a fi prea mari pentru a putea fi salvate.
Băncile fără acces la finanțare ar urma să fie ajutate de guverne
Strategia presupune o recapitalizare de mai multe zeci de miliarde de euro a băncilor pentru a se asigura piețele că un eventual default al Greciei sau Portugaliei nu ar precipita o criză financiară sistemică. Recapitalizarea va fi mai mare decât cea de 2,5 mld. euro estimată de autoritățile de profil după testele de stres efectuate în iulie la nivelul sistemului bancar al UE. Liderii europeni sunt încrezători că unele bănci pot strânge capital suplimentar din surse private. Dacă instituțiile de credit nu au acces la finanțare, recapitalizarea se va face prin fonduri de la stat sau prin intermediul mecanismului de ajutor FESF, care în prezent are o putere de creditare de 440 mld. euro.
Resursele FESF ar putea crește de cinci ori, la 2.000 de miliarde de euro
Planul prevede, de asemenea, suplimentarea resurselor FESF. Economiștii estimează că mecanismul are nevoie de o putere de creditare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru a putea acoperi nevoile de finanțare ale Italiei și Spaniei în cazul în care aceste țări nu mai au acces la piețe.
Oficialii europeni încearcă să găsească modalități ca guvernele să poată majora resursele mecanismului fără a fi nevoite să ceară aprobare din partea parlamentelor, ceea ce ar ridica probleme în unele state. O astfel de modalitate ar fi ca BCE să contribuie la finanțarea FESF, idee similară cu o propunere făcută de secretarul Trezoreriei SUA Tim Geithner la întâlnirea EcoFin de pe 16 septembrie.
“Trebuie înlăturat pericolul unor defaulturi în lanț, falimente bancare și riscuri sistemice, altfel vor fi subminate toate celelalte eforturi, atât la nivel european, cât și global”, a spus Geithner, citat de The Guardian.
Presa a indicat că Germania, statul european cu cele mai mari contribuții la planurile de salvare din zona euro, cere un default ordonat al Greciei, dar insistă ca statul să rămână în zona euro.
În acest scenariu creditorii Greciei din sectorul privat ar trebui să sufere pierderi de 50%, comparativ cu 21% cât este luat în considerare pentru al doilea pachet de bailout stabilit pentru statul elen.
FMI se teme că resursele instituției sunt prea mici
Ediția de anul acesta a reuniunii FMI-BM a avut loc în cea mai dificlă perioadă din istoria instituției, în condițiile în care criza din zona euro amenință chiar inima zonei euro, economia mondială dă semne de slăbiciune, iar instituția se teme că are resurse insuficiente pentru a ajuta în cazul în care criza se intensifică.
Directorul general al FMI Christine Lagarde apreciază că actuala capacitate de creditare a instituției, de 400 miliarde de dolari, “pălește atunci când este raportată la eventualele necesități de finanțare ale țărilor vulnerabile”, scrie Reuters.
FMI a anunțat că va decide până în luna aprilie dacă are resurse suficiente pentru preîntâmpinarea unei crize globale a creditelor în cazul în care criza datoriilor din Europa se va extinde în întreaga lume.
“Este posibil ca resursele financiare ale Fondului să nu fie adecvate pentru a acoperi posibilele necesități ale țărilor lovite de criză”, a declarat șeful băncii centrale chineze Zhou Xiaochuan.
FMI-ul s-ar putea angaja foarte ușor la o creditare de aproximativ 390 miliarde de dolari fără a-și pune situația financiară în pericol, însă în cel mai pesimist caz ar putea avea nevoie de aproximativ 840 de miliarde de dolari, conform unui document intern obținut de Reuters.
“În ceea ce privește Fondul Monetar Internațional, acesta este pregătit și va oferi orice tip de resurse necesare tuturor membrilor săi”, a declarat Lagarde, care a adăugat că Fondul își va analiza mai îndeaproape instrumentele de creditare și va încerca să determine dacă are nevoie de noi unelte pentru a ajuta țările să facă față efectelor crizei.
“Măsurile implementate pe durata ultimei crizei ar trebui dublate de mai multe mecanisme și instrumente permanente, unele care pot fi puse în aplicare rapid”, a declarat la rândul său ministrul francez de finanțe François Baroin.
Potrivit presei străine, FMI este dispus să continue ajutarea Greciei pe termen scurt.
China cere zonei euro să pună capăt crizei
Șeful băncii centrale chineze Zhou Xiaochuan (foto) a cerut guvernelor europene să rezolve urgent criza datoriilor prin măsuri “puternice și credibile” de reducere a deficitului bugetar.
Oficialul a insistat ca FMI să includă și alte monede, precum yuanul, în cadrul drepturilor speciale de tragere (DST) deoarece resursele instituției nu pot acoperi nevoia de finanțare a statelor vulnerabile, scrie The Wall Street Journal.
Zhou consideră că economiile dezvoltate trebuie “să ia măsuri prompte pentru a repara sectorul financiar și să introducă reforme fundamentale pentru piața forței de muncă și piața imobiliară”.
În privința statelor emergente, oficialul crede că trebuie luate măsuri pentru a încuraja creșterea economică pe termen lung și a dat ca exemplu creșterea salariilor, un sistem de securitate socială mai puternic și dezvoltarea politicilor de mediu.
Rusia: Falimentul Greciei ar fi o povară grea pentru zona euro
Rusia consideră că salvarea Greciei este mai avantajoasă pentru țările din zona euro și poate evita apariția unor dezechilibre majore în economiile statelor lumii, scrie Thomson Reuters.
Ministrul rus de finanțe Alexei Kudrin (foto) apreciază că, în cazul unui faliment al statului elen, “riscurile pentru economia mondială vor crește vertiginos și dobânzile aferente creditelor acordate Italiei și Spaniei vor fi atât de mari încât celor două state le va fi greu să-și achite datoriile. “Este ca pe front. Spargerea avangardei slăbește întreaga armată”, explică sugestiv ministrul rus.
Grecia trebuie să grăbească reformele, altfel va suferi “consecințe dramatice”
Guvernatorul băncii centrale din Grecia George Provopoulos (foto) consideră că statul elen trebuie să gestioneze imensa datorie guvernamentală și să continue aplicarea măsurilor de austeritate cerute de creditorii externi, UE și FMI, altfel va suferi “consecințe dramatice”, precum pierderea credibilității investitorilor și imposibilitatea de a obține surse de finanțare, scrie Thomson Reuters.
De asemenea, statul trebuie să implementeze urgent reformele structurale și să se concentreze pe reformarea radicală a sectorului public pentru a elimina factorii care generează constant deficite și datorie publică, a mai spus oficialul elen.