Planul presupune reca­pita­lizarea masivă a băncilor și o su­pli­mentare puternică a resurselor me­canismului de salvare al zo­nei euro la mai mul­te mii de miliarde de euro, scrie The Telegraph.

Miniștrii de finanțe ai G 20, grupul celor mai importante economii avansate și emergente, au stabilit la reuniunea anuală FMI-Banca Mondială, organiza­tă la sfâr­și­tul săptămânii trecute la Wa­shing­ton, un termen de șase săptămâni pen­tru rezol­va­rea crizei. Soluția va fi discutată la summitul G20 organizat pe 4 noiembrie la Cannes.

Germania și Franța au început deja să lucreze la o strategie prin care să se pre­vină ca turbulențele financiare să în­ge­nuncheze Italia și Spania, economii con­siderate a fi prea mari pentru a putea fi salvate.

Băncile fără acces la finanțare ar urma să fie ajutate de guverne

Strategia presupune o recapitalizare de mai multe zeci de miliarde de euro a băn­cilor pentru a se asigura piețele că un even­tual default al Greciei sau Portu­ga­liei nu ar precipita o criză finan­cia­ră sis­te­mică. Recapitalizarea va fi mai ma­re de­cât cea de 2,5 mld. euro esti­mată de au­to­ritățile de profil după tes­tele de stres efectuate în iulie la ni­velul siste­mu­lui ban­car al UE. Li­derii euro­peni sunt în­cre­zători că unele bănci pot strânge ca­pi­tal suplimentar din surse private. Dacă in­stituțiile de credit nu au acces la fi­nan­țare, recapitalizarea se va face prin fon­duri de la stat sau prin intermediul me­canismului de ajutor FESF, care în pre­zent are o putere de creditare de 440 mld. euro.

Resursele FESF ar putea crește de cinci ori, la 2.000 de miliarde de euro

Planul prevede, de asemenea, su­pli­men­tarea resurselor FESF. Econo­miștii esti­mează că mecanismul are ne­voie de o pu­tere de creditare de apro­ximativ 2.000 de mi­liarde de euro pen­tru a putea acoperi nevoile de finan­țare ale Italiei și Spaniei în cazul în care aceste țări nu mai au acces la piețe.

Oficialii europeni încearcă să gă­seas­că modalități ca guvernele să poată ma­jora resursele mecanismului fără a fi ne­voite să ceară aprobare din partea parla­mentelor, ceea ce ar ridica pro­ble­me în unele state. O astfel de mo­dalitate ar fi ca BCE să contri­bu­ie la finanțarea FESF, idee similară cu o pro­punere făcută de secretarul Tre­zoreriei SUA Tim Geithner la întâlnirea EcoFin de pe 16 septembrie.

“Trebuie înlăturat pericolul unor de­faulturi în lanț, falimente bancare și riscuri sistemice, altfel vor fi subminate toate ce­le­lalte eforturi, atât la nivel european, cât și glo­bal”, a spus Geithner, citat de The Guardian.

Presa a indicat că Germania, statul european cu cele mai mari contribuții la pla­nurile de salvare din zona euro, cere un default ordonat al Greciei, dar insistă ca statul să rămână în zona euro.

În acest sce­na­riu creditorii Greciei din sectorul privat ar trebui să sufere pierderi de 50%, com­pa­rativ cu 21% cât este luat în considerare pen­tru al doilea pachet de bailout stabilit pentru statul elen.

FMI se teme că resursele instituției sunt prea mici

Ediția de anul acesta a reuniunii FMI-BM a avut loc în cea mai dificlă perioadă din istoria instituției, în con­dițiile în care criza din zona euro amenință chiar inima zonei euro, eco­nomia mondială dă semne de slăbi­ciune, iar instituția se teme că are resur­se insuficiente pentru a ajuta în cazul în care criza se intensifică.

Directorul general al FMI Christi­ne Lagarde apreciază că actuala capacitate de creditare a instituției, de 400 miliarde de dolari, “pălește atunci când este raportată la eventualele necesități de finanțare ale țărilor vulne­rabile”, scrie Reuters.

FMI a anunțat că va decide până în luna aprilie dacă are resurse suficiente pentru preîntâmpinarea unei crize globale a creditelor în cazul în care criza datoriilor din Europa se va extinde în întreaga lume.

“Este posibil ca resursele finan­ciare ale Fondului să nu fie adecvate pentru a acoperi posibilele necesități ale țărilor lovite de criză”, a declarat șeful băncii centrale chineze Zhou Xiaochuan.

FMI-ul s-ar putea angaja foarte ușor la o creditare de aproximativ 390 miliarde de dolari fără a-și pune situația financiară în pericol, însă în cel mai pesimist caz ar putea avea nevoie de aproximativ 840 de miliarde de dolari, conform unui document intern obținut de Reuters.

“În ceea ce privește Fondul Mo­netar Internațional, acesta este pregătit și va oferi orice tip de resurse necesare tuturor membrilor săi”, a decla­rat Lagarde, care a adăugat că Fondul își va analiza mai în­deaproape instru­mentele de creditare și va încerca să de­ter­mine dacă are nevoie de noi unelte pentru a ajuta țările să facă față efectelor crizei.

“Măsurile implementate pe durata ultimei crizei ar trebui dublate de mai multe mecanisme și instrumente permanente, unele care pot fi puse în aplicare rapid”, a declarat la rândul său ministrul francez de finanțe François Baroin.

Potrivit presei străine, FMI este dispus să continue ajutarea Greciei pe termen scurt.

China cere zonei euro să pună capăt crizei

Șeful băncii centrale chineze Zhou Xiaochuan (foto) a cerut guvernelor europene să rezolve urgent criza datoriilor prin măsuri “puternice și credibile” de reducere a deficitului bugetar.

Oficialul a insistat ca FMI să includă și alte monede, precum yuanul, în cadrul drepturilor speciale de tragere (DST) deoarece resursele instituției nu pot acoperi nevoia de finanțare a statelor vulnerabile, scrie The Wall Street Journal.

Zhou consideră că economiile dezvoltate trebuie “să ia măsuri prompte pentru a repara sectorul financiar și să introducă reforme fundamentale pentru piața forței de muncă și piața imobiliară”.

În privința statelor emergente, oficialul crede că trebuie luate măsuri pentru a încuraja creșterea economică pe termen lung și a dat ca exemplu creșterea salariilor, un sistem de securitate socială mai puternic și dezvoltarea politicilor de mediu.


Rusia: Falimentul Greciei ar fi o povară grea pentru zona euro

Rusia consideră că salvarea Greciei este mai avantajoasă pentru țările din zona euro și poate evita apariția unor dezechilibre majore în economiile statelor lumii, scrie Thomson Reuters.

Ministrul rus de finanțe Alexei Kudrin (foto) apreciază că, în cazul unui faliment al statului elen, “riscurile pentru economia mondială vor crește vertiginos și dobânzile aferente creditelor acordate Italiei și Spaniei vor fi atât de mari încât celor două state le va fi greu să-și achite datoriile. “Este ca pe front. Spargerea avangardei slăbește întreaga armată”, explică sugestiv ministrul rus.


Grecia trebuie să grăbească reformele, altfel va suferi “consecințe dramatice”

Guvernatorul băncii centrale din Grecia George Provopoulos (foto) consideră că statul elen trebuie să gestioneze imensa datorie guvernamentală și să continue aplicarea măsurilor de austeritate cerute de creditorii externi, UE și FMI, altfel va suferi “consecințe dramatice”, precum pierderea credibilității investitorilor și imposibilitatea de a obține surse de finanțare, scrie Thomson Reuters.

De asemenea, statul trebuie să implementeze urgent reformele structurale și să se concentreze pe reformarea radicală a sectorului public pentru a elimina factorii care generează constant deficite și datorie publică, a mai spus oficialul elen.