Centura Capitalei, care ar trebui să fie principala rută comercială a agenților economici care fac business în București, a primit după rectificarea bugetară doar 3 mil. euro în 2012. Asta la puțin timp după ce compania de drumuri a mai semnat un contract pentru reabilitarea centurii.
Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deși în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei șosele sunt reabilitați, șansele ca lucrările la ceilalți peste 50 km să continue în această toamnă sunt compromise. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), în subordinea căreia se află centura, nu are altă soluție decât să suspende contractele până în momentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.
Din sinteza bugetului rectificat al Ministerului Transporturilor publicată pe site-ul Ministerului de Finanțe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a
Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condițiile în care la începutul anului pentru această șosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în condițiile în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanțeze însă.
“Alocările bugetare la investiții s-au redus. Pentru centura Capitalei, când s-a lansat licitația (pentru un tronson în cazul căruia a fost semnat contractul chiar săptămâna trecută – n.red.), era alocat un anumit buget, acum acesta a scăzut. Avem dreptul să ținem suspendat contractul o perioadă, până avem bani. Sperăm ca anul viitor să avem banii necesari pentru centură”, a spus Mircea Pop, directorul general al CNADNR.
Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetară din această vară aproape 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro). Cei mai mulți bani, circa 516 milioane de lei (117,3 milioane de euro), au fost “șterși” de la drumuri, fapt ce pune în pericol derularea proiectelor de infrastructură rutieră. Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este centura Capitalei: deși de prin anii 2007-2008 se semnează contracte pentru reabilitarea acesteia, nu există bani pentru finanțare. Anul acesta centura Capitalei primește mai puțin de 3 milioane de euro.
Comparând sinteza bugetului Ministerului Transporturilor de la începutul anului cu cea de după rectificare, reiese că în cazul unor proiecte importante de infrastructură suma alocată a scăzut puternic.
Unul dintre cele mai importante proiecte pentru București, reabilitarea centurii ocolitoare, a pierdut cea mai mare parte a banilor pe care îi primise la începutul anului, deși în ultimii ani s-au atribuit o serie de contracte pentru proiectul de lărgire la patru benzi a acesteia. Chiar săptămâna trecută Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a semnat un contract de peste 42 de milioane de euro pentru modernizarea unui tronson de 10 km între DN 2 (zona Voluntari) și autostrada Soarelui.
Din sinteza bugetului Ministerului Transporturilor reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 milioane de lei (2,9 milioane de euro), în condițiile în care la începutul anului pentru această șosea se alocaseră 209,4 milioane de lei (47,6 milioane de euro).
“Alocările bugetare la investiții s-au redus. Pentru centura Capitalei, când s-a lansat licitația (pentru tronsonul în cazul căruia a fost semnat contractul chiar săptămâna trecută – n. red.), era alocat un anumit buget, acum a scăzut. Avem dreptul să ținem suspendat contractul o perioadă, până avem bani, sperăm ca anul viitor să avem banii necesari pentru centură”, a spus Mircea Pop, directorul general al CNADNR. Momentan singurii bani care mai sunt alocați pentru centură vor fi folosiți pentru realizarea unui pod în zona kilometrului 23 (la intrarea de pe autostrada Soarelui pe centură – n. red.).
Bani mutați de la investiții la măsuri sociale
Prin rectificarea bugetară, guvernul a majorat cheltuielile de personal, dar a tăiat puternic cheltuielile de investiții finanțate atât din buget, cât și din fonduri europene. Constructorii spun că în condițiile în care nu încasează banii pentru lucrările pe care le execută, sunt nevoiți să întrerupă construcțiile și să le amâne pe termen nedeterminat. Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul Delta ACM, care reabilitează o parte din centura de sud a Capitalei, spunea recent pentru Ziarul Financiar că deși a câștigat acest contract în perioada ministrului Ludovic Orban (2007-2008), abia anul acesta a primit ordinul de începere a lucrărilor. În condițiile în care momentan centura nu are finanțare, Diaconu spunea că firma sa va fi nevoită să oprească lucrările.
Printre proiectele care au pierdut sume importante după rectificare se numără și magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, al cărei buget practic s-a înjumătățit la circa 178,4 milioane de lei (40,5 milioane de euro). De asemenea, banii pentru varianta de ocolire a Clujului, a Constanței sau a localității Mihăilești s-au redus pentru exercițiul financiar 2012.
Nu numai infrastructura rutieră are însă de suferit. Sume importante s-au luat și de la transportul pe apă, care a rămas cu circa 484 de milioane de lei (112,6 milioane de euro) din cele 970 de milioane de lei (225,6 milioane de euro) pe care le avea la începutul anului. De asemenea, calea ferată a pierdut prin rectificare circa 152 de milioane de lei (35,3 milioane de euro), rămânând cu puțin peste 4 miliarde de lei (930 de milioane de euro).
Chiar dacă există proiecte de infrastructură, fie rutieră, feroviară, de metrou sau navală care au pierdut bani după rectificare, sunt și cazuri în care bugetele au crescut semnificativ. Spre exemplu, autostrada Cernavodă-Medgidia, are după rectificare un buget de circa 367 de milioane de lei (85,3 milioane de euro), dublu față de alocarea inițială, potrivit calculelor ZF pe baza sumelor care apar în dreptul creditelor bugetare din sinteza bugetului ministerului.
