Bogdan Putinică, general manager Microsoft pentru România și regiunea EurA: Întrebarea pentru liderii de afaceri nu este dacă AI le va transforma industria, ci cât de repede pot îmbrățișa potențialul acestei tehnologii.
Inteligența artificială (AI) modelează deja economia globală, transformând industrii și redefinind competențele necesare pe piața muncii. Într-un ritm accelerat, AI devine un factor decisiv în succesul organizațiilor, de la eficientizarea operațiunilor și creșterea productivității până la inovarea modelelor economice. Iar companiile care adoptă rapid această tehnologie își consolidează poziția pe piață, în timp ce cele care ezită riscă să piardă oportunități valoroase de creștere și inovare.
„AI-ul schimbă modul în care lucrăm, modul în care învățăm. Transformă competențele și ne ajută să fim viitorul”, spune Michelle Simmons, președinte Microsoft pentru Europa Centrală, în cadrul evenimentului Microsoft AI Tour din București.
Cu mii de companii care adoptă AI la nivel global și un potențial economic estimat la trilioane de dolari, provocarea nu mai este dacă inteligența artificială va schimba industriile, ci cât de repede poate fi integrată aceasta pentru a maximiza avantajele competitive.
„Industria se schimbă extrem de rapid. Avem sute de mii de clienți care folosesc Microsoft AI în întreaga lume. Și, sunt mândru să spun că și în România avem câțiva early adopters care prin integrarea AI dobândesc un avantaj competitiv incredibil. Ei își modelează operațiunile, își simplifică experiența cu clienții și cu angajații și construiesc cu adevărat viitorul. Iar acest avantaj îi poziționează, de asemenea, perfect pentru a obține beneficiile celui de-al doilea val de inovare AI, Gen AI și Intelligent App Development. Așadar, din punctul nostru de vedere, cred că adevărata întrebare pentru liderii de afaceri nu este dacă AI le va transforma industria, ci cât de repede pot îmbrățișa potențialul acesteia”, a spus spus Bogdan Putinică, general manager Microsoft pentru România și regiunea EurA, în cadrul evenimentului Microsoft.
El a adăugat că businessurile care nu vor integra inteligența artificială în procesele lor riscă să rămână în urmă.
„Avem clienți cu sute de proiecte AI în evaluare. Sectorul financiar-bancar, de exemplu, folosește AI de la customer support la analiza riscului de creditare”.
România are, la rândul său, oportunitatea de a valorifica această revoluție tehnologică, consolidându-și poziția pe scena globală a inovației. Însă, pentru ca România să fie competitivă pe plan global are nevoie de o viziune comună care să unească resursele și cunoștințele sectorului privat cu sprijinul guvernului a punctat Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.
„Este momentul ca România să treacă de la a fi doar un consumator de tehnologie la un inovator în domeniul AI. Avem un ecosistem IT puternic, iar dezvoltarea AI poate deveni un vector esențial al economiei noastre. Însă, nu poți să fii competitiv dacă nu reușești să ai o viziune comună. Trebuie să punem România la masa deciziilor Europei și a lumii, atât noi cei din zona publică, cât și cei din zona privată. Eu am toată deschiderea și îmi ofer sprijinul, dar am nevoie, la rândul meu, de sprijinul mediului privat din punct de vedere tehnic, aplicat și concret, legat de ceea ce putem să facem împreună”.
Și Michelle Simmons susține ideea că pentru ca România să rămână competitivă, colaborarea dintre sectorul privat, mediul academic și autoritățile guvernamentale este crucială. Ea a adăugat că inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, ci una a prezentului, iar această realitate trebuie să fie recunoscută și valorificată la toate nivelurile economiei naționale.
Inteligența artificială nu doar că transformă industriile, ci și redefinește piața muncii, impunând angajaților să fie mai flexibili și să îmbrățișeze această tehnologie, subliniază Bogdan Putinică. Astfel, recalificarea forței de muncă devine o direcție strategică.
„AI schimbă locurile de muncă, competențele și modul în care lucrăm. Potrivit unei statistici, până în 2030, aproximativ 50% din competențe se vor schimba, iar inteligența artificială generativă este motorul acestei schimbări. Schimbarea are loc deja pentru angajații care adoptă AI. Cum pot rămâne ei la curent cu noile evoluții? Cum își mențin relevanța? Știm că AI va crea peste 170 de milioane de locuri de muncă, dar, în același timp, va transforma radical alte 90 de milioane. De aceea, atât companiile, cât și guvernele trebuie să se concentreze pe recalificare – nu doar pentru a ține pasul cu schimbările, ci și pentru a evolua odată cu industria. Așadar, pentru lideri, discuția actuală despre competențe, perfecționare, competențe digitale, nu este doar opțională”, a explicat Putinică.
Michelle Simmons a punctat faptul că un factor esențial în noua eră „AI” sunt skillurile angajaților care trebuie să utilizeze tehnologiile implementate. Astfel, aceștia trebuie să fie mereu atenți și să își dezvolte competențele în funcție de ce este nou pe piață.
„Multe companii ar prefera să angajeze o persoană fără experiență dar care are abilități de inteligență artificială decât o persoană cu experiență dar care nu are aceste abilități. Însă, avem nevoie să dezvoltăm aceste abilități undeva. Și, prin urmare, trebuie să investim în calificarea angajaților noștri, astfel încât aceștia să poată profita de aceste beneficii, iar în acest fel, putem contribui cu adevărat la transformarea societăților și a întreprinderilor”, a explicat Michelle Simmons.
Ea recomandă trei direcții esențiale pentru companii și instituții: integrarea competențelor AI în structura organizațională, prin formarea unor experți și implementarea unei strategii clare; adoptarea unei viziuni de leadership deschise, astfel încât directorii să înțeleagă impactul AI și să decidă cum o pot valorifica – fie prin creșterea productivității, fie prin inovarea modelelor de afaceri; și formarea continuă a angajaților, astfel încât aceștia să adopte AI și să o folosească eficient.
„Adoptarea AI nu este doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivi. Companiile care înțeleg acest lucru și adoptă soluții bazate pe AI vor avea un avantaj competitiv clar”, a mai transmis Michelle Simmons.
De asemenea, adoptarea AI nu trebuie să se limiteze la sectorul privat, ci să fie extinsă și în administrația publică. În acest sens, Bogdan Putinică a subliniat potențialul enorm pe care AI îl poate avea pentru instituțiile statului.
„Sectorul public are nevoie urgentă de AI. Procesarea miliardelor de facturi, analiza documentelor și referințele încrucișate ar fi mult mai eficiente cu ajutorul AI”.
Un exemplu concret este Administrația Fondului pentru Mediu, care a folosit Microsoft AI pentru gestionarea cererilor din programul fotovoltaic, a mai spus Bogdan Putinică.
„Spre exemplu, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) folosește serviciile Azure AI ale Microsoft pentru a crea o platformă de date care să le permită să ia decizii mai bune pentru a-și gestiona procesul decizional. Iar platforma a permis unui număr de peste 66.000 de persoane să își depună cererile pentru programul fotovoltaic de anul trecut.”
Până în prezent, statul român a alocat peste 1,7 miliarde de euro din fonduri europene pentru digitalizare, iar recent a lansat o licitație de 180 de milioane de euro pentru integrarea a 30 de baze de date într-un sistem modern. Ministrul Bogdan Ivan afirmă că specialiștii IT&C ai României pot asigura succesul acestui proces.
„Avem peste 200.000 de specialiști în IT&C în România și mulți români care conduc companii tech de succes la nivel global. Toate aceste minți geniale trebuie să contribuie la poziționarea României la masa deciziilor europene și mondiale”.
Un alt aspect esențial este modul în care Europa va reglementa AI-ul. Astfel, Bogdan Ivan subliniază importanța unui cadru legislativ echilibrat care, pe de o parte să sprijine inovația, iar pe altă parte să protejeze și drepturile utilizatorilor.
„AI-ul poate influența profund viața de zi cu zi, de la dispozitive inteligente pentru monitorizarea sănătății până la automatizarea proceselor repetitive. Impactul economic al AI este estimat la 4,4 trilioane de dolari până în 2030, iar Europa trebuie să decidă cum reglementează această tehnologie revoluționară”, a explicat Bogdan Ivan.
