A doua încercare de reformă în sănătate: spitalele sunt primele vizate de schimbări

Noua lege a sănătății va începe cu un ca­pitol dedicat spitalelor, segment care con­sumă cele mai multe resurse din domeniul sanitar și care are la dispoziție fonduri de aproximativ 7 mld. lei (1,6 mld. euro).

Ministerul Sănătății a postat vineri pe site-ul propriu un prim capitol din viitoa­rea lege a sănătății, formă care a rezultat din discuțiile oficialilor instituției cu actorii din sistemul sanitar și care urmează să fie finalizată în perioada următoare.

Documentul apare la aproape trei luni de a momentul la care autoritățile au retras din dezbatere un alt proiect de lege din domeniul sănătății, la presiunea oamenilor.

Precedentul proiect, care propunea ce­darea de către stat a administrării celor 4 miliarde de euro care sunt strânși anual la Casa de Asigurări de Sănătate către firme de asigurări private, a plecat de la con­si­lierii președintelui Traian Băsescu și a fost învăluit timp de mai multe luni în mister.

Ministerul i-a chemat de această dată la consultări pe toți actorii din sistemul sa­niar și au pus pe site o variantă inter­me­diară.

“Titlul referitor la organizarea și func­ționarea spitalelor are drept scop intro­du­cerea conceptului de autoguvernare a spitalului prin creșterea libertății mana­ge­riale”, au spus reprezentanții Ministe­rului Sănătății.

Ce propuneri de schimbări în spitale sunt formulate

Criticile la adresa calității serviciilor medicale în special de la nivelul spitalelor s-au înmulțit în ultima perioadă, iar ministerul propune ca soluție posibilitatea reorganizării acestora în fundații și scoatea lor de sub tutela statului astfel încât, printr-o mare autonomie pentru echipa de con­ducere, ar putea să angajeze oa­meni noi, mai bine pregătiți, și să remunereze personalul fără a se supune “rigorilor bugetare”. Întrebarea este de unde vor veni acești bani în plus.

“Spitalele se organizează și funcțio­nează, în funcție de regimul proprietății, în: spitale publice (organizate ca instituții publice sau fundații, aflate în adminis­tra­rea Ministerului Sănătății, a ministerelor cu rețea sanitară proprie, a universităților de medicină și farmacie și a autorităților publice locale), spitale private (organizate ca persoane juridice de drept privat), spitale publice cu structuri în care se des­fă­șoa­ră activitate privată”, se arată în docu­mentul de pe site-ul Ministerului Sănătății.

De asemenea, spitalele publice vor putea să obțină venituri din contracte încheiate atât cu asigurători publici, cât și privați.

Spitalele consumă 38% din banii CNAS

În ultimii doi ani, fondurile alocate spi­talelor au avut scăderi, însă cu toate acestea sumele sunt semnificativ mai mari com­­parativ cu nivelul anului 2006, spre exem­plu. Dacă în 2006 spitalele bene­ficiau de aproape 5 mld. lei (1,4 mld. euro), anul trecut spitalele aveau la dispoziție 7 mld. lei (1,6 mld. euro), potrivit datelor prezentate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Cheltuielile cu spitalele reprezintă 38% din totalul cheltuielilor CNAS, ur­mate de medicamente care au un procent de 36%. Totodată, cheltuielile cu medicina primară (medicii de familie) reprezintă numai 6%.

“Am solicitat reprezentanților spita­lelor publice și private să analizeze textul documentului și să facă propuneri de completare sau modificare a acestuia până miercuri 11 aprilie”, a spus Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Minis­terului Sănătății.

În România există aproximativ 460 de spitale (atât de stat, cât și private), iar din­tre acestea 22 sunt private (de dimensiuni mari și medii).