BNR aruncă în aer prognozele de revenire economică

Lucian Croitoru consideră că ajustarea deficitului bugetar va fi foarte dificilă, întrucât una din pârghiile importante era chiar creșterea economiei, care ar fi însemnat o bază mai mare de taxare pentru stat și, consectutiv, venituri mai mari.

“Noi avem de convers la un deficit bugetar de 3% (din Produsul Intern Brut în 2012 – n. red.) și 4,4% în 2011, de la 6,8% anul acesta. Cred că este extrem de dificil de atins ambele ținte. Reducerea deficitului este bazată pe creșterea PIB, care nu cred că se va produce. Chiar și în 2010 creșterea economiei s-ar putea să fie mai negativă decât se estimează acum”, a spus Croitoru, subliniind că în 2011 PIB-ul nu va fi mult modificat în termeni reali față de anul acesta. Recent, și Sebastian Vlă­descu, care a părăsit fotoliul de ministru al finanțelor la începutul lunii, a declarat că în 2011 România va avea cel mult o creștere economică anemică, de până la 1%.

Se repetă astfel scenariul de anul trecut, când prognozele privind evoluția economiei au fost revizuite în repetate rânduri, de fiecare dată în jos. În 2010, primele estimări indicau o creștere economică cu puțin peste 1%, însă din primăvară a început un șir de ajustări, ultima proiecție (de la rectificarea bugetară din vară) ajungând la o scădere cu 1,9%.
După primele șapte luni, deficitul bugetar urcase la 20 mld. lei (echivalentul a 4,7 mld. euro), reprezentând 3,9% din PIB. Pe primul semestru, economia a înregistrat o scădere în termeni reali cu 1,5% față de perioada similară din 2009. Nici măcar în trimestrul al doilea – în care erau mai multe semne de revenire – economia nu a reușit să ajungă la nivelul din urmă cu un an. Aplicarea măsurilor dure de ajustare bugetară din vară – reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA de la 19% la 24% – va amplifica contracția consumului privat în a doua parte a anului.

Croitoru vede probleme în reducerea deficitului inclusiv din cauza metodei alese, prin reducerea cheltuielilor publice, în condițiile în care crește aversiunea populației față de astfel de măsuri.
“Ambele reduceri ale deficitului, în 2011 și 2012, sunt bazate pe ajustări mari în cheltuieli, nu în taxe. Datorită faptului că pe multe canale în societatea românească s-a infuzat foarte mult populism, gradul de rezistență la orice reformă mai dură a crescut foarte mult”, spune Croitoru.
La rândul său, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, spune că românii au nevoie de o schimbare comportamentală pentru a face față rigorilor din zona euro. “În zona euro avem azi două civilizații, cea germano-baltică, care favorizează o inflație mică, deficite externe mici și șomaj mic și cea mediteraneano-celtică, mai relaxată”, spune Lazea. El consideră că, în condițiile actuale, intrarea în zona euro ar putea veni cu riscuri pentru România. “Vestea bună este că intrând în zona euro, România va avea o inflație mică. Dar vestea proastă este că va trebui să plătească fie prin deficite externe foarte mari, fie prin șomaj mai mare. Există opțiunea de a modifica comportamentul, așa cum au făcut slovenii. Să lucrăm și să consumăm ca germanii”, spune Lazea.

Analiștii din băncile comerciale spun de asemenea că statul trebuie să găsească o cale de a reduce deficitul, pentru că BNR nu mai are multe soluții la îndemână. “Am ajuns la limita de jos în ce privește posibilitatea politicii monetare de a stimula economia. Și orice stimulare prin politica monetară, în condițiile în care politica fiscală nu și-a făcut treaba, este de altfel dău­nătoare economiei”, spune Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank. BNR a menținut în vară dobânda-cheie la 6,25% pe an, în timp ce inflația anuală a urcat la 7,5% în august, ca efect al majorării TVA. Chideșciuc vede o contracție a economiei cu 2,8% anul acesta și cu 1,8% la anul.
“BNR a lăsat lichiditate în piață și astfel a împins dobânzile sub rata de politică monetară. Dar vedem că pentru scadențele mai lungi dobânzile sunt tot sus, și asta pentru că toată lumea se teme de stat. BNR nu are ce să facă în privința dobânzilor pe termen lung, acolo statul trebuie să arate un comportament prudent”, spune Chideșciuc.
Practic, investitorii ezită să împrumute statul la randamente mai mici de 7% pe an, așa cum ar dori Trezoreria, temându-se că statul ar putea să aibă în viitor o nevoie mult mai mare de finanțare și va plăti dobânzi mai mari pentru a lua bani. Aceasta ar însemna că investitorii care cumpără acum la randamente mai mici vor pierde bani.
Inclusiv Croitoru vede pericolul unei creșteri puternice a datoriei publice, în condițiile în care întregul efort de reducere a cheltuielilor ar trebui concentrat anul acesta și în 2011, având în vedere că 2012 va fi un an electoral.

“Dacă rămânem cu deficitul bugetar la 6% din PIB în următorii doi ani, scenariu căruia îi atribui o probabilitate destul de mare, atunci datoria publică se va duce cel puțin la 44%-45% din PIB”, a spus oficialul BNR.
liviu.chiru@zf.ro