BNR îndeamnă din nou bancherii să dea credite, reducând dobânda-cheie la 5,75%

Decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 5,75%, motivată de dina­mica și perspectivele de scădere ale inflației, relevă încer­ca­rea băncii centrale de a impulsiona ce­re­rea internă și creditarea, însă analiștii sunt sceptici că dobânzile la credite vor scădea și anticipează un impact neutru al deciziei asupra cursului de schimb.

Banca centrală a amintit în co­mu­ni­catul transmis ieri după ședința de po­litică monetară că, în pofida unei ușoare acce­lerări în ultimele luni, creșterea în ter­meni anuali a creditului acordat sec­to­rului privat, în principal a împru­mutu­ri­lor în lei, rămâne relativ modestă, in­clu­siv pe fondul accentuării percepțiilor de risc legate de evoluția sectorului bancar european.

“Este important că BNR dă sem­na­lul de reducere a dobânzilor printr-un ci­clu de reducere a dobânzii de politică mo­netară. În mod normal, acest ciclu de re­du­cere a dobânzii de politică mone­ta­ră ar trebui să imprime o ten­din­ță de scădere a dobânzilor la creditele și de­pozitele în lei, făcând astfel mai atrac­tiv creditul în lei, mai ales în contextul în care resursele de finanțare în valută au de­venit mai scumpe și mai greu ac­ce­sibile”, a comentat Ionuț Dumitru, eco­nomistul-șef al Raiffeisen Bank.

Creditul neguvernamental a înre­gis­trat, la sfârșitul lunii noiembrie, o creș­te­re anuală de 7,6% (4,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 5,8% a com­po­nentei în lei (2,3% în termeni re­ali) și cu 8,7% a componentei în valută ex­pri­mată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 7%).

În comunicatul BNR nu mai apar referiri la dobânzile practicate de băn­ci­le co­mer­ciale spre deosebire de co­mu­ni­ca­tul din luna noiembrie, când BNR spu­nea ex­plicit că se așteaptă ca ajusta­rea trep­ta­tă a con­di­țiilor moneta­re reale în sens larg “să se re­flecte în nivelul do­bânz­ilor prac­ticate la cre­ditele acordate de băn­cile comer­cia­le”. În plus, BNR su­bli­nia în toamnă și im­portanța stimulării pro­ce­sului de eco­no­misire internă, inclusiv prin “re­mu­ne­ra­rea adecvată a depo­zi­telor bancare”.

Analiștii BCR consideră că decizia BCR poate fi citită drept o încercare a băn­cii centrale de a împinge băncile să cre­diteze clienții privați, însă sunt scep­tici în privința unei revigorări semni­fica­tive a creditului în lei atât timp cât pon­de­rea creditelor neperformante rămâne ri­dicată și economia în letargie nu poate genera destule proiecte cu un profil rezo­nabil risc-randament.

“Se poate spune și că BNR încearcă să încurajeze creditele în moneda na­țio­nală prin reducerea dobânzii de politică mo­netară. Oricum, mai este nevoie de o re­ducere de încă cel puțin 50 de puncte de bază pentru a vedea un efect”, con­sideră Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen.

Relaxarea ar trebui să se vadă mai întâi în ratele dobânzilor la depo­zite și va fi nevoie de con­tinuarea tren­dului de re­la­xare a politicii mo­ne­tare pentru reducerea pre­siu­nilor pe aceste do­bânzi și diminuarea, gra­duală, a costului finanțării.

“În acest moment, com­petiția băncilor pen­tru lichiditate împiedică reducerea costului fondurilor atrase. Este nevoie de re­du­ceri supli­men­tare ale ratei dobânzii de po­litică mo­netară și, probabil, de lun­gi­rea sca­den­țelor operațiunilor repo pen­tru a stabi­liza dobânzile la depozite”, cre­de Dan Bucșa, economistul-șef al UniCre­dit Țiriac Bank.

Folosind prognoza de inflație a BNR, rata reală a dobânzii de politică mo­netară este de 2,75% în acest mo­ment, foar­te ridicată pentru situația eco­no­mi­că actuală. Ca urmare, rata do­bân­zii de politică monetară ar putea să sca­dă sub 5,5% până la sfârșitul anului cu­rent, anticipează Bucșa.

“Diminuarea ratei de politică mo­ne­tară are ca scop scăderea costului cre­ditării, atât al economiei reale, cât și al tre­zoreriei statului, și este o decizie opor­tună în condițiile consolidării tren­dului dezinflaționist și riscurilor de înce­tinire a creșterii economice în 2012 pe fondul presiunilor externe”, în opinia Melaniei Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.

Ea crede că efectele reducerii ratei de politică monetară nu se vor transmite liniar asupra costului creditelor, care este dat în principal de costul la care băncile atrag depozite de la clienți, un­de există presiuni semnificative asu­pra dobânzilor datorită concurenței acer­be dintre bănci pentru lichiditățile interne.

Impactul ajustărilor de dobândă ope­rate de BNR se resimte, în general, cu o întârziere de câteva trimestre, însă rela­xarea curentă este probabil tempe­ra­tă de reducerea gradului de interme­diere financiară de la nivel european ce va impacta probabil și România, crede Vlad Muscalu, economist, la ING Bank.

El anticipează încă o reducere de 25 de puncte de bază în acest trimestru, la o rată cheie de 5,5%, aceasta urmând să fie, probabil, ultima reducere din acest an.

Care va fi impactul pe curs

Analiștii consideră că impactul deciziei BNR asupra evoluției cursului de schimb va fi neutru, având în vedere că decizia a fost așteptată de piață și România are una dintre cele mai mari dobânzi real pozitive din UE.

Teoretic, o reducere a dobânzii la lei ar induce o depreciere a monedei naționale, având în vedere că randamentul/ atractivitatea acesteia se reduce. “Practic, nu consider că o astfel de decizie de o asemenea magnitudine și având în vedere progresele pe care România le-a făcut în ceea ce privește corecția dezechilibrelor, ar avea un impact direct în sensul deprecierii monedei. Cred că în contextul internațional actual, în decizia de investire/dezinvestire într-o monedă, fundamentele economice s-ar putea să cântărească din ce în ce mai mult alături de nivelul randamentului posibil de obținut”, a explicat Molnar.

Și Bucșa de la UniCredit Țiriac crede că riscul de a vedea o depreciere a leului este foarte mic, deoarece decizia BNR nu a fost o surpriză. În plus, cursul de schimb este influențat, în principal, de atitudinea investitorilor străini față de monedele din centrul și estul Europei și mai puțin de randamentele la lei, ridicate față de media regiunii.

“În primul rând modificarea operată astăzi de 25 pb era așteptată de majoritatea analiștilor, deci nu o decizie surprinzătoare. În al doilea rând, această modificare este modică, având în vedere că ratele de dobândă pe termen scurt pot evolua într-un culoar de 800 pb. Mai mult, în ultimii ani banca centrală a dovedit că poate exercita un control destul de strict asupra pieței valutare și, pentru moment, pare să continue să favorizeze ideea unui curs de schimb relativ stabil. După o asemenea perioadă îndelungată, abandonarea temporară a acestui model, ce s-ar traduce printr-o depreciere ușoară, ar putea antrena presiuni de depreciere semnificative ce s-ar putea dovedi dificil de controlat în contextul internațional instabil din prezent”, a afirmat Muscalu de la ING Bank.

Evoluția inflației și decizia BNR

Evaluările BNR indică plasarea în decembrie a ratei anuale a inflației în apropierea punctului central al țintei de 3%, în linie cu prognoza BNR, și reconfirmă perspectiva decelerării în lunile următoare atât a inflației totale, cât și a celei de bază, împreună cu ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste, potrivit comunicatului băncii centrale ce include hotărârile Consiliului de Administrație.

“Cred că decizia BNR este motivată de inflația redusă din momentul de față, de perspectiva de scădere a acesteia în prima parte a anului 2012 spre 2-2,5% și de probabilitatea ridicată ca BNR să își atingă ținta de inflație în 2012”, a afirmat Dumitru.

Însă, chiar dacă inflația va scădea temporar la noi minime istorice în prima parte a lui 2012, efectul de bază nefavorabil va ridica inflația anuală în a doua parte a anului. Cumulat și cu tensiunile din piețele internaționale, spațiul de manevră al BNR este astfel limitat, potrivit lui Dumitru.

Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank, a afirmat că prin decizia de reducere a dobânzii de politică monetară cu doar 0,25 puncte procentuale, BNR ajustează condițiile monetare ținând cont de traiectoria inflației, însă continuând să stimuleze economisirea – având în vedere că se menține o dobânda real pozitivă ridicată.

Cum își justifică BNR decizia

• Procesul de redresare a economiei românești a continuat, însă perspectivele activității economice pe termen scurt sunt marcate de sporirea incertitudinilor privind creșterea economică la nivel european și mondial, pe fondul înrăutățirii apetitului global față de risc și al accentuării crizei datoriilor suverane din zona euro;

• În pofida unei ușoare accelerări în ultimele luni, creșterea în termeni anuali a creditului acordat sectorului privat, în principal a împrumuturilor în monedă națională, rămâne relativ modestă, inclusiv pe fondul accentuării percepțiilor de risc legate de evoluția sectorului bancar european;

• Analiza evoluțiilor recente ale indicatorilor macroeconomici atestă consolidarea procesului de dezinflație, rata anuală a inflației coborând la nivelul de 3,44% în noiembrie 2011 în condițiile unei evoluții favorabile a prețurilor volatile, ale disipării efectului de runda întâi al majorării cotei TVA și ale menținerii conduitei prudente a politicii monetare;

• Evaluările BNR indică plasarea în decembrie a ratei anuale a inflației în apropierea punctului central al țintei de 3%, în linie cu prognoza BNR, și reconfirmă perspectiva decelerării în lunile următoare atât a inflației totale, cât și a celei de bază, împreună cu ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste;

• În condițiile menținerii incertitudinilor legate de evoluțiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale prețurilor administrate, precum și ale unor prețuri volatile, conduita prudentă a politicii monetare va consolida perspectivele favorabile convergenței ratei inflației la țintele stabilite pe termen mediu;

• Ajustarea graduală a condițiilor monetare este de natură să contribuie nu numai la reluarea unei creșteri economice sănătoase, dar și la stimularea economisirii interne, inclusiv pentru a sprijini sustenabilitatea deficitului extern și a reduce dependența de finanțările externe;

• BNR va continua să monitorizeze atent evoluțiile interne și ale mediului economic global, astfel încât prin adecvarea corespunzătoare a instrumentelor sale să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a prețurilor și de stabilitate financiară și, pe această bază, o creștere economică de durată în contextul realizării angajamentelor stabilite în acordurile cu UE, FMI și alte instituții financiare internaționale.