Elena Lazar Carturari greci in Tarile Romane (secolele XIV-XIX) Dictionar biografic Editura Omonia Elenismul inflorit pe teritoriul Romaniei constituie unul dintre cele mai bogate capitole ale diasporei grecesti. Desi impresionanta, bibliografia domeniului, cu numeroase contributii, deopotriva grecesti, romanesti sau straine,…
Elena Lazar
Carturari greci in Tarile
Romane (secolele XIV-XIX)
Dictionar
biografic
Editura Omonia
Elenismul inflorit pe teritoriul
Romaniei constituie unul dintre cele mai bogate capitole ale
diasporei grecesti. Desi impresionanta, bibliografia domeniului, cu
numeroase contributii, deopotriva grecesti, romanesti sau straine,
este inca deficitara in lucrari stiintifice si sinteze
enciclopedice care sa releve complexitatea interferentelor celor
doua civilizatii. In multimea grecilor, de toate categoriile si
profesiile, care s-au perindat de-a lungul timpului pe meleaguri
romanesti, carturarii au lasat poate pecetea cea mai durabila.
Dictionarul biografic al carturarilor greci din tarile Romane,
primul de acest fel aparut la noi, reconstituie cariera pe sol
romanesc a 130 de personalitati care au trait si s-au afirmat in
Tarile Romane. Vestiti profesori la Academiile Domnesti din
capitalele Tarii Romanesti si Moldovei, precum Lambros Fotiadis,
Neofytos Doukas sau Iosipos Moisiodax, scriitori, unii dintre ei
nume de prima marime in istoria literaturii neoelene (Kaisarios
Dapontes sau Athanasios Hristopoulos), domni (Nicolae Mavrocordat,
autor al primei incercari de roman, sau Nicolae Caragea, unul
dintre cei mai prolifici traducatori ai vremii), dregatori la
curtile domnesti care au consemnat in cronicile lor evenimentele ai
caror martori au fost (marele spatar Athanasios Komninos-Ypsilantis
a lasat o monumentala cronica, adevarata epopee istorica), juristi,
autori de coduri legiuitoare (Mihail Fotinopoulos), istorici
(primul care foloseste numele “Romania” intr-o lucrare stiintifica
este Daniil Filippidis), intelectuali de seama care au inraurit
epoca (Dimitrios Katartzis, supranumit si “Mecena al invatatilor
Valahiei”, intre ai carui discipoli s-a numarat si carturarul si
revolutionarul Rigas Velestinlis), oameni politici (Apostolos
Arsakis), filantropi (Evanghelis Zappas – sprijinitor al unor
proiecte culturale de anvergura), oameni de teatru (C. Aristia) sau
fete bisericesti (Neofit Cretanul, Dosithei Filitti), cu totii au
contribuit la intretinerea unui fertil dialog intre cele doua
culturi. Fiecare articol cuprinde biografia carturarului, cu
prezentarea in detaliu a activitatii in spatiu romanesc, descrierea
si evaluarea operei. Schita cronologica, in care sunt punctate
reperele principale ale istoriei intelectualitatii grecesti de la
noi, cu accent pe momentul de varf inregistrat in secolul al
XVIII-lea, cand iluminismul neoelen a gasit in Tarile Romane una
dintre cele mai primitoare vetre de inflorire, ampla bibliografie,
materialul cartografic (9 harti) si iconografic (portrete,
monumente, facsimile, editii) ofera, alaturi de cele 130 de
articole enciclopedice, un instrument de lucru stiintific necesar
unor largi categorii de specialisti.
Volumul cuprinde 9 harti si 16
pagini de ilustratii color.
Lelia Zamani
Negustori, negustorasi si
negustoreli in vechiul Bucuresti
Editura Vremea
Povestile de viata ale
negustorilor si negustorasilor bucuresteni, povesti de aventura sau
de succes, se impletesc strans cu insasi povestea locului in care
au trait si au muncit. Atat despre ei, cunoscuti sau necunoscuti
negustori, cat si despre Bucurestii altor vremuri – oras atat de
iubit, dar si de hulit totodata, odinioara ca si acum, framantat
fara mila de trecerea timpului si de permanente, dar nu totdeauna
inspirate transformari – se vorbeste in aceasta carte, care este o
parte din lucrarea de doctorat a autoarei. Lelia Zamani, absoventa
a Facultatii de Istorie si doctor in Filologie, este muzeograf la
Muzeul Municipiului Bucuresti. A mai publicat Bucurestii in
sarbatoare, Comert si loisir in Bucuresti, Oameni si locuri in
vechiul Bucuresti.