Cât de relevante sunt topurile internaționale ale programelor de MBA?

Cu toate acestea, cei care aleg să urmeze programe de MBA sau de masterat în management în străi­nătate consultă cu mare aten­ție clasificările internaționale înainte de a se înscrie la un program, pentru simplul fapt că nu au foarte multe informații despre școlile bune și le văd ca un punct de pornire.
Pe de altă parte, studiul realizat de cerce­tătorii școlii de afaceri Edhec relevă faptul că școlile încearcă să rămână cât mai mult timp în clasamente și că, pentru a corespunde criteriilor de realizare a acestor topuri, elimină unele elemente inovatoare sau evită să-și schimbe strategia, de frică să nu-și piardă poziția în clasament.

“Un clasament nu poate satisface toate nevoile, pentru că el devine relevant atunci când compară instituții similare, iar criteriile se referă mai mult la calitatea predării. În plus, mulți furnizori de clasamente ale școlilor de afaceri nu oferă detalii clare privind metodologia folosită pentru realizarea topului, indiciu clar al unei lipse de transparență”, este de părere Stéphane Gregoir, profesor de cercetare în cadrul școlii de afaceri franceze Edhec Business School.

În opinia sa, există mai mulți actori cu interese și așteptări diferite atunci când sunt interesați de clasamentele celor mai bune universități sau programe de MBA, de exemplu: pe de-o parte, studenții și părinții sunt interesați de gradul de “angajabilitate” al absolvenților, precum și de recuperarea investiției (prin cifrele care indică creșterile salariale după absolvire), iar pe de altă parte sunt așteptările profesorilor – care vor să știe care sunt cele mai bune universități în care pot să lucreze- sau ale decanilor, care își pot adapta strategia pe termen lung în funcție de comparația cu competitorii.
“Topurile au devenit mai degrabă indicatori ai reputației unei școli decât ai calității. Pentru a avea mai multă relevanță, topurile școlilor de afaceri ar trebui să ia în considerare backroungul profesional anterior și gradul de satisfacție al absolventului atunci când folosesc indicatorul privind nivelurile salariale, de exemplu”, a adăugat Gregoir. Cu toate acestea, topurile instituțiilor educaționale sunt foarte apreciate de către candidați, care le consideră obiective și le folosesc adesea pentru selecția școlilor la care vor să se înscrie.

A urmărit cel mai bine cotat program în trei topuri
Lucian Isar, senior executive director în cadrul băncii Bancpost, membră a grupului elen EFG Eurobank, urmează în prezent cursurile programului Advanced Managemeny Program în cadrul Harvard Business School, o școală de afaceri aflată pe primele locuri în toate topurile internaționale de ani de zile. Absolvent de ASE și al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București, el a urmat și cursurile programului de Executive MBA în cadrul școlii de afaceri Booth a Universității din Chicago. De asemenea, Isar mai are un masterat în finanțe și matematică la universitatea britanică Oxford și două diplome de certificare profesională în risk management. Cum și-a ales programele de studiu?
“Criteriile principale de decizie au fost poziționarea globală și ratingul diferitelor axe ale programelor pe care le urmăream în 3 topuri diferite, flexibilitatea programului (să-mi permită să lucrez și să cofinanțez programul) și comunitatea de alumni influentă în dimensiunile relevante. Am mizat în mare măsură pe cascada informațională reprezentată de topuri încercând să aleg de fiecare dată cel mai bine poziționat program în mod global la un număr de 3 publicații”, a spus Isar.
El a vrut să studieze la o școală de afaceri din străinătate datorită programei de studiu relevante, rigorii academice, tradiția școlilor, dar și pentru oportunitatea de a “importa” idei din alte țări și care ar putea avea aplicabilitate pe piața locală.

A vrut la EMBA la INSEAD, dar l-a făcut la ASEBUSS
Georgeta Dendrino, managing director al firmei de training Interact, a vrut să urmeze cursurile unui program de Executive MBA în cadrul școlii de afaceri INSEAD, una din cele mai vechi și bine cotate școli de afaceri în topurile internaționale, însă, din cauză că programul era prea scump pentru posibilitățile ei de la acea vreme, a ales un program livrat pe piața locală.
“Am vrut să urmez un program de EMBA ca să-mi structureze mai bine informația, pentru că aveam deja cunoștințe teoretice și experiență de lucru, dar și pentru a interacționa cu alți manageri, care au împărtășit din experiența lor. Pentru că nu am putut să urmez programul de la INSEAD, l-am ales pe cel despre care absolvenții spuneau că e cel mai bun și că e bazat mai mult pe studii de caz și aplicații practice”, spune Dendrino, care a absolvit în 2007 programul de EMBA oferit de ASEBUSS, una din cele mai vechi școli de afaceri din România. În prezent, costul programului de EMBA la INSEAD este de 90.000 de euro, în timp ce programul oferit de ASEBUSS costă 21.500 de euro.

Cum ajungi mai ușor șef: cu master în management sau cu MBA?
Unul dintre criteriile care stau la baza realizării topurilor celor mai bune școli de afaceri sau universități îl reprezintă evoluția în carieră a absolvenților la o anumită perioadă de la finalizarea programului (de regulă, la trei ani). Unul din cele mai “la modă” programe educaționale din ultimii ani este masteratul în management, destinat tinerilor absolvenți de facultate fără experiență de lucru. Spre deosebire de celelalte programe de masterat, acesta oferă oportunitatea ca, după finalizarea sa, absolventul să nu intre pe o poziție de entry-level, ci chiar poate accede spre o poziție de middle management în companie.
“Aceste programe reprezintă clar o alternativă pentru tinerii care nu reușesc să-și găsească un loc de muncă și îi ajută să fie mai avantajați decât restul la absolvire. Dacă se descurcă bine în perioada de internship din cadrul acestui program, absolventul poate intra pe o poziție superioară decât cea de entry-level, poate chiar în middle management”, susține Bogdan Kochecsh, business development manager în cadrul Educativa, un grup de ONG-uri cu activități în domeniul educațional, care oferă servicii de consiliere pentru admiterea la universități din străinătate prin serviciul Edmundo.
Daniel Catană, absolvent al unui program de MBA în SUA, este de părere că, de multe ori, programele de masterat sunt mai apreciate decât cele de MBA de către angajatorii străini, pentru că sunt mult mai specializate.
“De obicei, lumea nu ia în considerare aceste programe de masterat, care sunt mult mai rentabile din punct de vedere financiar și oferă o mai bună pregătire pe partea tehnică. În străinătate îți găsești mai ușor un job dacă ai o specializare tehnică”, a spus Catană, care în prezent este consultant în cadrul unei firme de consultanță în management.

Cât de credibile sunt topurile în fața angajatorilor
Indiferent de cât de bine este cotată o școală de afaceri în topurile internaționale, angajatorii nu prea apreciază candidații care nu au o experiență de lucru relevantă în momentul angajării.
“Nu orice diplomă de MBA este valoroasă, deși este un instrument de dezvoltare care oferă o imagine de ansamblu asupra businessului. Dintre un candidat cu cinci diplome, dar fără experiență de lucru și un candidat cu cinci ani de experiență, fără atâtea diplome, sunt convinsă că în 99% din cazuri angajatorii îl aleg pe cel cu experiență”, susține Alexandra Urșeanu, business development manager în cadrul companiei de consultanță în resurse umane Hart Human Resource Consulting.
Ea a mai precizat că este și în concepția românilor implementată ideea de a fi manager, indiferent de experiența sau de școala absolvită. Specialiștii spun însă că nici înscrierea la un program de MBA nu este oportună dacă programul este urmat prea devreme.
“Fără o experiență de lucru relevantă, cursu­rile unui program de MBA înseamnă timp pierdut. Spre deosebire de masteratele în management, care sunt o pregătire teoretică ce urmează după finalizara facultății, cursurile de MBA trebuie să fie urmate atunci când îți dorești să obții o poziție mai bună în interiorul companiei, când deja ai coordonat echipe”, susține Bianca Ioan, directorul de marketing al școlii de afaceri ASEBUSS.

Topul Financial Times

Aflat la cea de-a 12 ediție

• Eșantion : 156 de școli de afaceri și 8.000 de absolvenți
• Criterii: salariul obținut de absolvenți după trei ani de la absolvire, procentul de studenți internaționali din totalul numărului de studenți, expunerea internațională în timpul programului de MBA, evoluția în carieră după absolvire, recomandările absolvenților (de la ce școli de afaceri și-ar recruta ei angajații), numărul de apariții în publicațiile de specialitate ale rezultatelor cercetării realizate în cadrul școlii de afaceri etc.
• Școlile participante trebuie să aibă acreditatea AACSB, Equis sau Amba și să fi desfășurat cursul de MBA de cel puțin patru ani.

Topul The Economist
Aflat la cea de-a noua ediție

• Eșantion: 132 de școli de afaceri și peste 18.700 de studenți și absolvenți
• Criterii: numărul de absolvenți care și-au găsit de lucru la trei luni după absolvire, rezultatele medii la testele GMAT, evoluția salariului după absolvire, numărul de țări în care există o comunitate a absolvenților, numărul de ani de experiență de lucru ai studenților.