Versiunea completă
Eveniment

Ce nu le-a dat Băsescu francezilor încât au amânat Schengen?

Unii dintre politicienii români au pus opoziția Franței față de aderarea României la Schengen pe seama neonorării unor promisiuni privind unele contracte comerciale. Însă nimic nu a fost lămurit nici la o zi după decizia Parisului și a Berlinului de a bloca intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Iulian Anghel · 22 decembrie 2010 · 2 min de citit

Unii dintre politicienii români au pus opoziția Franței față de aderarea României la Schengen pe seama neonorării unor promisiuni privind unele contracte comerciale. Însă nimic nu a fost lămurit nici la o zi după decizia Parisului și a Berlinului de a bloca intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Declarațiile președintelui Traian Băsescu, anume că România nu va accepta să fie discriminată nici măcar de cele mai mari puteri ale UE – Franța și Germania -, cu referire la refuzul Parisului și al Berlinului de a accepta țara în Schengen nu și-au găsit ieri explicația. Ce înseamnă, practic, această amenințare? Imposibil de spus în acest moment. Consilierul său pe probleme europene, fostul comisar european, Leonard Orban, este mai ponderat. El a admis, într-un interviu pentru RFI, că nu există un “plan B” față de aderarea la Schengen.

Dar dincolo de declarații politice de uz intern, la București s-a creat un curent negativ. De la președintele socialist, François Mitterand, care, în 1997, înaintea summit-ul Alianței Nord-Atlantice de la Madrid, s-a opus aderării României la NATO în primul val, nicio administrație a Franței nu a fost atât de potrivnică față de “sora ei mai mică”. Care este explicația unei atât de bruște schimbări?

Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a vorbit – fără a dori să dea detalii – că ar fi vorba despre niște contracte comerciale promise de Băsescu lui Sarkozy care nu au fost finalizate. Totul a fost lăsat de demnitar la nivel de speculație. Ce se știe însă este că Sarkozy a insistat ca România să construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă cu firma franceză Areva, iar Bucureștiul nu a răspuns afirmativ.

În alți termeni, dar legat tot de contracte comerciale, senatorul PSD Titus Corlățean a susținut că schimbarea Franței se datorează faptului că firmei franceze Vinci (care ar fi trebuit să construiască autostrada Comarnic-Brașov, dar s-a retras în urmă cu câteva luni) i s-ar fi cerut mită – acuzație cu trimitere la presupusa corupție din partidul de guvernământ. Dincolo de aceste acuzații însă, și puterea, și opoziția au susținut că României i s-a făcut o nedreptate.

Politicienii din Vest au tăcut, dar presa a relatat pe larg și a susținut că României și Bulgariei li s-a trântit ușa în nas.

Citește și