Ce va încerca România să blocheze în viitorul exercițiu financiar 2014 – 2020

România nu va susține propunerile Comisiei Europene pentru introducerea în viitorul exercițiu financiar al UE a așa numitelor “regiuni de tranziție” și nici limitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% din Produsul Național Brut al unul membru UE față de 4% în prezent.

În prezent, regiunile în Uniunea Europeană sunt împărțite (și finanțate de la UE ca atare) în două categorii în funcție de venituri: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, și cele care depășesc acest procent. Regiunile sărace primesc mai mulți bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepțional. Comisia propune în viitorul exercițiu financiar 2014 – 2020 creare așa-numitelor “regiuni de tranziție” care au venituri cuprinse între 75% și 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-ar încadra la “regiuni de tranziție”, anume București – Ilfov (cu o medie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE – 27).

Cătălin Vătafu, șeful Autorității de Coordonare a Instrumentelor Structurale a arătat la un seminar pe marginea propunerilor Comisiei, că România nu este entuziasmată de această propunere și va susține, în schimb, un regim special pentru “regiunile capitală”.

De asemenea, a arătat Vătafu, România nu susține scăderea cheltuielilor pentru politicile de coeziune ale stalelor membre de la 4% din Produsul Național Brut, în prezent, la 2,5%, cum propune Comisia: “Nu este în favoarea țărilor care au decalaje majore de recuperat.”

De asemenea, România va sprijini majorarea alocărilor din bugetul european pentru regiunile de congruență (regiunile aflate sub nivelul de 75% din media PIB-ului UE), în vreme ce Comisia Europeană propune scăderea procentului alocărilor bugetare de la 57% în prezent la 48%.

România are rezerve față de Connecting Europe Facility (un nou instrument de finanțare care propune constituirea unei rezerve de 5% din anvelopa fiecărui stat membru care să poate fi utilizată numai de către acele state care au avut cele mai bune performanțe în utilizarea fondurilor).

“Am fost surprinși de alocarea foarte mare pentru Connecting Europe Facility și credem că instrumentul este orientat spre vechile state membre, ceea ce ar introduce o disproporție în alocarea de fonduri”, arată Vătafu.

România nu este de acord nici așa – numitele “conditionalități punitive suplimentare” care se referă, de pildă, la ipoteza de a penaliza un stat prin retragerea fondurilor UE, dacă nu respectă indicatorii macro stabiliți. “Există și acum multe instumente de control și credem că sunt destule”, a arătat șeful ACIS.