Ce vor să citească bancherii: mai puține știri „șocante“ și informații puse în context

“Nu putem să scriem numai articole cu titluri care cuprind cuvântul “șoc” sau numai articole despre companii care plea­că din România. Mă întreb în câte situații se justifică prezența cuvântului “șoc” într-un titlu? Dacă discutăm nu­mai des­pre probleme, când mai avem timp și de soluții?”, se întreabă Corina Vasile, direc­torul de comunicare și relații publice al Raiffeisen Bank.

Corneliu Cojocaru, directorul de co­municare al BCR, susține la rândul său că presa economică trebuie să urmă­reas­că mai degrabă emiterea de informații obiec­tive și educarea publicului și nu vân­zarea. “Jurnalistul în sine nu are vo­ie să fie interesat de vânzări; el este obiec­tiv, iar uneori se vede o lipsă de obiecti­vi­tate. Scenariul pozitiv este ignorat de mul­te ori pentru a aduce în prim-plan partea negativă.”

Directorii de comunicare spun că și-ar dori să interacționeze mai bine cu jur­naliștii atunci când sunt publicate in­formații despre companiile pe care re­pre­zintă, în condițiile în care uneori in­for­mațiile nu sunt verificate și sunt pu­bli­cate așa cum au fost primite din alte surse.

“Este de așteptat ca nu toți directorii să vorbească despre companiile lor, dar cred că sunt mulți alți oameni de desco­perit. Sunt companii mai mici și com­panii românești despre care presa poate să scrie. Nu am prea multe de reproșat ziariș­tilor, dar cred că aceștia ar trebui să se uite mai mult la ce ar avea nevoie oamenii să citească; trebuie să își asume rolul educațional”, consideră Iosefina Frolu, director de comunicare, marke­ting și corporate ING Wholesale Banking.

Frolu spune de asemenea că știrile trebuie puse mai mult în context pentru că informațiile suplimen­tare aju­tă cititorul să perceapă mai corect știrea.

În ceea ce privește canalul de comu­ni­care a informațiilor, aceștia consideră că mediul online oferă o cantitate mai mare de informații, în timp ce presa tipărită ar trebui să se axeze mai mult pe calitatea in­formațiilor. “Printul ar trebui să își re­de­fi­nească rolul și să ofere cititorilor date și interpretări mult mai profunde”, susține Corina Vasile.

Ea mai afirmă că și-ar dori să citeas­că mai des știri adresate contribuabililor și știri legate de administrarea finanțelor personale.

Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR: Jurnalistul în sine nu are voie să fie interesat de vânzări; el este obiectiv, iar uneori se vede o lipsă de obiectivitate. Scenariul pozitiv este ignorat de multe ori pentru a aduce în prim-plan partea negativă.

Iosefina Frolu, director comunicare marketing&corporate ING Wholesale Banking: Este de așteptat ca nu toți directorii să vorbească despre companiile lor, dar cred că sunt mulți alți oameni de descoperit. Nu am prea multe de reproșat ziarișitor, dar cred că aceștia ar trebui să se uite mai mult la ce ar avea nevoie oamenii să citească; trebuie să își asume rolul educațional.

Corina Vasile, director de comunicare și relații publice, Raiffeisen Bank: Nu putem să scriem numai articole cu titluri care cuprind cuvântul “șoc” sau numai articole despre companii care pleacă din România. Mă întreb în câte situații se justifică prezența cuvântului “șoc” într-un titlu? Dacă discutăm numai despre probleme, când mai avem timp și de soluții?