Versiunea completă
Business Internaţional

Cel mai pesimist scenariu dacă eșuează și al doilea ajutor pentru Grecia

Liderii europeni lucrează la un al doilea ajutor extern, de circa 110-120 mld. euro, ce urmează să fie acordat Greciei, dar mulți economiști sunt de părere că astfel nu se rezolvă problemele fundamentale cu care se confruntă țara. Agenția de…

Catalina Apostoiu · 28 iunie 2011 · 4 min de citit

Liderii europeni lucrează la un al doilea ajutor extern, de circa 110-120 mld. euro, ce urmează să fie acordat Greciei, dar mulți economiști sunt de părere că astfel nu se rezolvă problemele fundamentale cu care se confruntă țara.

Agenția de presă Thomson Reuters a făcut un scenariu cu ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care Grecia nu se va redresa nici după acest ajutor și cu opțiunile pe care Germania, care are cel mai greu cuvânt de spus cu privire la soarta euro, le-ar avea.

La un moment dat în următoarele 18 luni cance­larul german Angela Merkel ar putea primi un telefon, iar la celălalt capăt al firului se va afla președintele BCE. În acel moment, Grecia a eșuat din nou în a-și atinge țintele de reducere a deficitului, în mare parte din cauza incapacității sale de colectare a ta­xelor. Pla­nu­rile de privatizare sunt în întârziere, iar investitorii evită achizițiile de active din cauza pro­tes­telor sindi­catelor și a instabilității politice din țară. Un al doilea bail­out pus în grabă la punct de UE și FMI în septem­brie 2011 și acceptat cu greu de parlamentul grec a eșuat.

Nu va mai exista un al treilea bailout al Greciei pentru că boardul FMI nu mai este dispus să aprobe noi fonduri pentru Atena, care se află la numai câteva zile distanță de intrarea în incapacitate de plată.

“Lucrurile nu stau bine deloc”, spune Mario Draghi, președintele BCE, în convorbirea cu Merkel. “Am pompat lichidități în sistemul bancar grec, dar nu mai putem continua. Dacă nu se ia o decizie rapid, Gre­cia va intra în default”.

Urmează mai multe apeluri din partea directo­ru­lui FMI Christine Lagarde și a președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Preșe­dintele ame­rican o sună la rândul său pe Merkel. “Soarta economiei mondiale depinde de ce se va întâmpla în Europa în acest weekend”, spune Barack Obama.

Toate opțiunile pe care le are Merkel sunt sumbre. Cum ar putea explica parlamentului german că proba­bil jumătate din suma de 35 de miliarde de euro anga­jată pentru Grecia va fi pierdută?

Va fi învinuită pentru ezitarea de care a dat dovadă la începutul crizei? Cum îi poate liniști pe germani că banii lor sunt încă în siguranță? Va ceda presiunilor interne de a scoate Grecia din zona euro? Sau există o cale care ar putea întări euro pe viitor și ar reduce pierderile inerente unui default al Atenei?

Ministrul german de finanțe propune o idee care a fost discutată intens de oficialii UE timp de mai multe luni, în pofida negărilor publice.

Pentru a limita criza de pe piețe și a reclădi încre­derea în zona euro, de ce nu ar exista un schimb al titlurilor guvernamentale grecești, la un discount puternic, cu obligațiuni emise de fondul de salvare al zonei euro, EFSF? Aceste noi instrumente ar fi garan­tate de membrii zonei euro și acceptate de BCE ca garanții în operațiunile sale de refinanțare, menținâd băncile grecești în viață.

Muntele de datorii al Greciei ar fi înjumătățit, la aproximativ 80% din Produsul Intern Brut (142,8% din PIB în 2010), în cadrul unui acord de restructurare încheiat cu creditorii.
Băncile și asigurătorii ar înregistra pierderi dra­ma­tice din cauza scăderii valorii obligațiunilor deți­nute, însă ar primi noi obligațiuni garantate de fondul euro­pean de salvare. O astfel de soluție ar declanșa în mod inevitabil proteste dure în Germania.


Cum văd grecii ceea ce se întâmplă cu țara lor


Condițiile exagerate ale bailout-ului acordat Greciei relevă atitudinea colonialistă a Bruxellesului, se arată într-o opinie a doi greci, Costas Douzinas și Petros Papaconstantinou, publicată de The Guardian. Cei doi prezintă mai multe aspecte care au fost intepretate greșit.

Citește și