Cele mai negre episoade din istoria economică a Statelor Unite

Panica din 1797
Cauze: buble imobiliar, febra tifoidă
Prima mare criză economică a lovit SUA în 1797, după ce speculațiile din do­meniul imobiliar au condus la apariția unui fenomen de tip bubble, a cărui viață s-a sfârșit brusc. Problemele nu s-au încheiat însă aici. Banca Angliei a oprit plă­țile, iar porturile americane s-au în­chis din cauza epidemiei de febră ti­foidă. Activitatea economică a fost pa­ralizată. Această criză a produs însă o schim­bare importantă pentru economia SUA. Aceasta a devenit o economie orien­tată spre piața internă și nu spre export.

Criza din 1807
Cauze: restricții comerciale impuse de Marea Britanie
Aceast criză, care a durat trei ani, a fost de fapt rezultatul restricțiilor co­mer­ciale impuse de Marea Britanie și al em­bargoului din 1807, care a fost promulgat în timpul lui Thomas Jef­fer­son, și care stabilea neu­tralita­tea SUA în cazul tot mai tensionatelor re­lații Anglia-Fran­ța. Restricțiile la ex­port au paralizat eco­­nomia de coastă a SUA și au îngro­pat afacerile din in­dus­tria de trans­port pe mare. Mai mult, scopul principal al embargoului nu a fost obținut, deoarece statul a fost atras în război în 1812.

Criza din 1815-1821
Cauze: buble imobiliar, rezerve de capital reduse
Guvernul Statelor Unite a adunat da­torii uriașe în timpul Războiului din 1812. Rezervele de capital ale băncilor s-au subțiat. Speculațiile imobiliare erau din nou la ele acasă însă. Când băncile au început să își ceară ba­nii înapoi, multe compa­nii au intrat în faliment și odată cu ele și băncile. Fluc­tuațiile extreme atât în ceea ce privește prețul și sto­cul de grâu, cât și recol­tele de bumbac au ali­men­tat timp de mulți ani con­secutivi rata șo­majului și și-au pus amprenta și asupra economiei.

Panica din 1837
Cauze: buble imobiliar, bancă centrală fără puteri
În condiȚiile în care Statele Unite continuau să “achiziționeze” pământ, in­ves­titorii au sesizat oportunitatea unor investiții ieftine în imobiliare. Povestea frumoasă nu a durat însă mult și băncile au început să își ceară banii împru­mu­tați. Sectorul imobiliar a intrat în panică. Rezultatul? 40% dintre băncile din SUA au pierit. Deși președintele de atunci Martin Van Buren a fost învino­vă­țit, mulți cred că Andrew Jackson, care anterior hotă­râ­se că Banca Cen­tra­lă nu trebuie să fie puternică sau să ai­bă prerogative spo­rite, a fost cel care a lăsat băncilor mici libertatea de de­cizie care le-a provocat prăbușirea.

Panica din 1857
Cauze: inflația cauzată de “goana după aur”
Recesiunea din 1857 s-a transfor­mat în scurt timp în panică după ce fili­ala din New York a companiei Ohio Life Insurance and Trust a intrat în co­laps. Una dintre cauzele acestei crize a fost inflația, provocată de descoperirea ză­cămintelor de aur din California. Încrederea con­sumatorilor a fost zdrun­cinată. Mulți depo­nenți au început să își re­tragă banii din bănci. În puțin mai mult de un an au intrat în faliment 5.000 de bănci. Cele mai importante evenimente au avut loc în nord, su­dul fiind salvat de sta­bi­li­tatea pieței bumbacului.

Panica din 1873
Cauze: gripa ecvină
O serie de evenimente ce au avut loc îna­inte de 1873 au avut un impact sem­nificativ asupra creșterii economice a Statelor Unite. Printre acestea se nu­mără Marele Incendiu din Chicago și gripa ecvină – care a ucis aproape toți caii din SUA și a paralizat transportul ru­tier și activitatea industrială. Industria fe­roviară a fost principalul beneficiar. Boom-ul nu s-a lăsat așteptat. Nici pa­nica ce i-a urmat. După falimentul băn­cii Jay Cooke & Company piețele bur­siere s-au prăbușit, iar Bursa de la New York a fost închisă zece zile. În doi ani 18.000 de afaceri au dispărut, iar rata șo­majului a urcat la peste 14%.

Panica din 1893
Cauze: falimentul companiei feroviare Philadelphia and Reading
1893 a fost un an de cotitură pentru eco­no­mia SUA, după mai mulți ani de ex­tin­dere a rețelei de cale ferată și de per­formanțe economice modeste. După fa­li­mentul Philadelphia and Reading Rail­road, în sectorul bancar și în econo­mie în ansamblu a început panica. Peste 1.500 de companii au intrat în faliment și peste 500 de bănci s-au închis. Rata șo­ma­jului s-a menținut la peste 10% timp de cinci ani. Aceasta a fost considerată cea mai gravă criză până la Marea Criză.

Panica din 1907
Cauze: falimentul unei mari companii
ÎncepÅnd cu era Jackson, sistemul ban­car american a fost descentralizat. În perioadele de boom băncile puteau ast­fel oferi credite pe bandă rulantă. După o perioadă de avans economic rapid, eco­nomia a căzut pradă rece­siu­nii, în parte din cauza influenței sporite a ma­ri­lor companii din domeniul fero­viar, pe­trolier sau bancar. Odată cu co­lap­sul unuia dintre cele mai mari trus­turi din țară, piețele bursiere au luat-o la vale.

Criza din 1920-1921
Cauze: deflația și șomajul
DeȘi mai scurtă ca durată comparativ cu restul recesiunilor, criza din ’20-’21 a fost foarte severă. După Primul Război Mondial, deflația ajunsese în 1920 la 18%, cel mai mare nivel din istorie, po­trivit Departamentului de Comerț. În con­dițiile în care tot mai mulți militari se în­torceau acasă, șomajul a devenit următoarea grijă.

Recesiunea din 1973-1975
Cauze: creșterea prețului petrolului
Spre deosebire de alte recesiuni ce au afec­tat SUA, aceasta a fost marcată de stag­flație – rată mare a inflației com­bi­nată cu rată ridicată a șomajului. Prețul pe­trolului a crescut puternic în State ca urmare a embargoului impus de statele OAPEC (Organization of Arab Petro­leum Exporting Countries). Mai mult, cos­turile războiului din Vietnam au ur­cat puternic. Peste toate acestea, piața bur­sieră s-a prăbușit ca urmare a eșe­cului sistemului monetar de la Bretton Woods. Toate acestea au pus capăt boom-ului economic de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși rece­siu­nea s-a încheiat oficial în 1975, și în anii ce au urmat performanțele au fost modeste.

Recesiunea de la Începutul anilor ’80
Cauze: înăsprirea politicii monetare
La sfârȘitul deceniului al optulea in­flația urma un trend ascendent. Din aceas­tă cauză Fed a înăsprit politica mo­ne­tară. Rezultatul a fost reducerea in­ve­s­ti­țiilor, deoarece accesul la capital nu mai era facil. Începând cu iarna lui 1982, in­flația a continuat să scadă și rata șo­majului să crească timp de mai mulți ani.

Marea Criză din anii ’30
Cauze: crah bursier
O perioadă de speculații s-a fina­lizat cu un crah bursier de proporții. În de­curs de do­uă zile piața bursieră a pierdut un sfert din valoarea sa. Privi­tă de mulți drept cea mai gravă criză din isto­ria SUA, Marea Criză a durat 11 ani și 8 luni. În culmea evenimentelor rata șo­ma­jului s-a apropiat de 25%. Producția eco­nomică a SUA a scăzut la jumătate și aproa­pe fiecare țară dez­vol­tată din lume a fost afectată.

Recesiunea actuală
Cauze: bubble imobiliar, instrumente financiare complexe
Este dificil de precizat dacă aceas­tă recesiune va fi catalogată ca una din­tre cele mai severe din istoria SUA, însă tot mai multe indicii sugerează acest lu­cru. Criza a izbucnit în martie 2008 după ce banca de investiții Bear Stearns a de­venit prima dintre multele instituții ame­ricane importante care au fost sal­vate din faliment de Fed. Lehman Bro­thers s-a prăbuțit, După Lehman au urmat AIG, GM și multe altele. Criza a avut la bază excesele de pe piața imobiliară și instrumentele financiare complexe.