Consumul de zahăr va stagna din cauza scăderii puterii de cumpărare

Consumul de zahăr din România va stagna în acest an la aproape 550.000 de tone, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populației, iar piața este estimată la 275 milioane euro, a declarat directorul executiv al Patronatului Zahărului Gheorghe Bejan.

“Acest consum crește în anii extrem de favorabili fruc­telor și legumelor (conserve) și se comportă corespun­zător în anii dificili. Cum 2010 a fost un an dificil și puterea de cumpărare a scăzut, nu ne așteptăm la creșterea cifrei de 550.000 de tone de zahăr”, a afirmat Bejan.

El a adăugat că scăderea puterii de cumpărare a consu­ma­torilor și creșterea TVA la 24% au dus la diminuarea livrărilor.
“Producătorii aș­teap­tă însă finalul de an, sărbă­torile însem­nând o perioa­dă im­por­tantă pen­tru vânzări”, a spus Bejan.
Din consumul total de zahăr, aproape 200.000 de tone repre­zintă producție internă, iar restul impor­turi din statele europene.

“În țară, se produc circa 100.000 de tone de zahăr din sfeclă la fabricile din Roman, Bod, Luduș și Oradea, și aproape 100.000 de tone de zahăr din zahăr brut la unitățile de producție din Corabia, Călă­rași, Buzău, Liești, Urziceni, Bod și Oradea. Restul, adică aproximativ 350.000 de tone, reprezintă zahăr alb importat din UE”, a spus reprezentantul Patronatului Zahărului.
El a adăugat că în acest an producția internă a scăzut în contextul în care Uniunea Europeană a renunțat la producția din zahăr brut sub regim de cote. Astfel, dacă anul trecut România avea o cotă de rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr de 330.000 de tone, în 2010 cantitatea a scăzut la 100.000 de tone.

Potrivit patronatului, consumul industrial (răcoritoare, băuturi, dulciuri și conserve) reprezintă aproape 60% din consumul total, iar restul înseamnă vânzarea “la raft” sau către producătorii alimentari mici și medii.
În România se cultivă aproape 20.000 de hectare de sfeclă de zahăr.

“Tendința este de a se restrânge suprafața, împreună cu creșterea cantității recoltate/hectar și de apropiere a loturilor de fabrică corespunzătoare – costuri mai mici de transport”, a mai spus Bejan.