ECOURI/ Miza religioasa a Europei nu s-a stins

Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European a angajat la Veneția, in zilele de 19 și 20 noiembrie curent, un dialog cu reprezentanți ai Creștinismului, Islamului și Iudaismului. Selectez aici câteva intervenții ale reprezentanților unor Biserici sau Culte religioase. Patriarhul Kiril, in mesajul adresat conferinței – citit de Ieromonahul Filip, vicepreședinte al Departamentului pentru Relații externe bisericești al Patriarhiei Ruse -, afirmă că “existența viitoare și dezvoltarea rodnică a proiectului european depinde de un răspuns clar dat problemei identității europene. Este nevoie să ințelegem ce anume constituie coloana vertebrală și principiul unificator pentru numeroase popoare care trăiesc pe continent. Numai in felul acesta este posibil să fie depășite diferențele lor culturale și ele pot fi indemnate spre construirea unui spațiu comun de incredere și ajutor reciproc”. “A pune in dialog valori și identitate, nu de asta are nevoie Europa acum? In așteptarea iminentei intrări in vigoare a Tratatului de la Lisabona (la 1 Decembrie 2009, n.red.), proiectul politic al unei mari case europene iși pune incă intrebarea asupra limitelor pe care să le dea lărgirii sale și deci asupra conținutului identității sale”, spune in mesajul său Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartholomeu I. Mesajul a fost citit de Mitropolitul Emmanuel, Arhiepiscop al Franței, reprezentantul Patriarhului Ecumenic in UE. “Miza nu este numai politică, ci in același timp economică, culturală, identitară, morală și de asemenea religioasă. Această miză este de asemenea o provocare care rezidă inainte de toate in capacitatea noastră de a declina raportul local și regional, diversitatea și unitatea, fără a le confrunta și fără a le confunda, ci dimpotrivă considerându-le impreună a fi baza insăși a moștenirii europene. Acestei puneri in relație a unor subiecte putând părea contradictorii teologia ortodoxă din primul mileniu i-a dat un nume: sinergie. Elaborat mai intâi in context Trinitar, apoi in intâlnirea dintre Dumnezeu și om, acest model, pe care in manieră modernă il numim cooperare, sau colaborare, ne invită să recitim, desigur prin proiectare, raportul dintre unu și multiplu. Sinergia prezervă specificitățile, fiind in același timp inclusivă, ea cheamă la unitate fără prejudiciu pentru diversitate. (…) Religiile Europei nu sunt numai fosile ale timpurilor vechi instalate pe etajerele istoriei. Credința s-a incarnat in istorie pentru a modela cu ea societatea și pentru a-i da acesteia valorile din care a apărut identitatea ei.” Mesajul Prea Fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost prezentat conferinței de Inalt Prea Sfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, care a făcut trimitere și la precedentul dialog interreligios organizat de Grupul EPP din UE, desfășurat la Iași (România) anul trecut. “Este datoria noastră, ca lideri religioși, să afirmăm constant adevărul că Europa este nu numai un spațiu economic cu norme legale și instituții comune, ci că ea este in principal o realitate cultural-spirituală. Uniunea Europeană, Bisericile Creștine, ca și alte religii sunt chemate să apere, prin contribuțiile lor specifice, drepturile fundamentale ale omului și libertatea, ca și demnitatea umană, și să promoveze cooperarea și solidaritatea intre popoare și națiuni, coresponsabilitatea și comuniunea fraternă, nu numai pe baza umanismului, ci și pentru că fiecare ființă, fiind creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, are valoarea sa unică eternă”, se spune in mesajul Patriarhului BOR. Din partea Ordinului Sfântul Andrei Apostolul, o organizație a laicilor creștini ortodocși cu sediul in SUA, a vorbit Archon Theofanis Economidis, care a precizat că reprezintă și Patriarhia Ecumenică, pentru a-i evidenția importantele drepturi și prerogative, dar și serioasele impedimente și amenințări cu care se confruntă aceasta in existența sa aproape zilnic. “Regretăm să raportăm acestei Conferințe că recunoașterea titlului de Ecumenic ca unul legitim și istoric este incă negată Patriarhiei Constantinopolului de către guvernul turc, impotriva opiniei puternice și dorințelor intregii lumi creștine. (…) Potrivit serviciului de știri anatolian on-line, in baza articolului 219 din codul penal turc Patriarhul Ecumenic poate fi amendat și/sau inchis pentru un termen intre o lună și un an dacă este găsit vinovat că a folosit cuvântul ‘ecumenic’. Chiar dacă această amenințare nu s-a materializat incă, mesajul este foarte clar: dacă Patriarhul Ecumenic sau orice angajat al Patriarhiei folosește cuvântul ‘ecumenic’ cu referire la titlul Patriarhului, ei pot fi supuși urmăririi penale! Altă consecință a dictatului Curții Penale a Turciei este că Patriarhia Ecumenică este amenințată cu eventuala inchidere, in principal prin limitările impuse procesului alegerii unui nou Patriarh. Cerința ca toți candidații la tronul patriarhal să fie cetățeni turci combinată cu numărul diminuat de candidați care pot indeplini această cerință (pentru că decenii de hărțuire și confiscări de proprietăți au dus la diminuarea populației grecești ortodoxe la aproximativ 2500 de persoane) ne temem că in cele din urmă vor duce la inchiderea Patriarhiei Ecumenice. (…) In cadrul Bisericii s-a stabilit ca un succesor care nu este cetățean turc să ceară, după alegerea sa, cetățenia turcă. Inchiderea Școlii Teologice de la Halki (Heybeliada) in 1971 a lipsit in mod sever Patriarhia Ecumenică de posibilitatea de a-și forma clerul și teologii laici și de a fi, prin rolul său ecumenic, un centru al invățăturii ortodoxe, de cercetare și școlarizare. In plus, Patriarhia Ecumenică are restricții severe de viză plasate de guvernul turc asupra studenților și preoților care doresc să o viziteze sau să slujească aici.” Archon Theofanis a adăugat că sunt numeroase voci, dinăuntrul și din afara Turciei, care s-au alăturat cererilor Patriarhiei către guvernul Turciei de a permite redeschiderea Seminarului de la Halki: guvernul SUA, Uniunea Europeană, ziarul turcesc cu cel mai mare tiraj, Hurriyet. Un impediment major in funcționarea Patriarhiei Ecumenice ca o instituție normală in societatea turcă constă in nerecunoașterea ei de către guvernul turc ca entitate legală, ceea ce se traduce in privarea ei de dreptul de proprietate. Chiar clădirile de pe terenul Patriarhiei Ecumenice nu sunt recunoscute ca fiind proprietatea acesteia. Patriarhiei i-au fost confiscate proprietățile aparținând spitalului Balukli și Azilului pentru Bătrâni, Orfelinatul patriarhal de pe insula Prinkipos (Buyukada) și mânăstirea Schimbarea la Față de pe insula Proti (Kinali). In urma procesului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, incheiat la 7 iulie 2008, CEDO a hotărât că Patriarhia Ecumenică are dreptul de a deține proprietăți și deci are personalitate legală; Patriarhia Constan-tinopolului poate folosi titlul “Ecumenică” și are un rol de inițiativă și coordonare in intreaga lume creștină ortodoxă; tratatul de la Lisabona se aplică Patriarhiei Ecumenice, acesta furnizând o bază in plus prin care guvernul Turciei trebuie să protejeze drepturile umane fundamentale ale Patriarhiei Ecumenice și ale minorității ortodoxe grecești din Turcia. Confiscarea proprietăților Patriarhiei Ecumenice continuă, fără compensații din partea guvernului Turciei. Biserica Ortodoxă Greacă din Istanbul avea in 1936 peste 8.000 de proprietăți; in 1999 numărul acestora se redusese la 2.000, iar in prezent acestea sunt mai puțin de 400. Evenimentele recente sunt insă incurajatoare, cea mai importantă fiind vizita primului ministru turc Erdogan și a Patriarhului Ecumenic Bartholomeu I, la 15 august 2009, la Orfelinatul Prinkipos și apoi la mânăstirea Sf. Gheorghe Koudounas, vizită considerată de Patriarhie o recunoaștere indirectă, dacă nu explicită, a dreptului de proprietate al Patriarhiei asupra Orfelinatului și o acceptare tacită a verdictului CEDO in această problemă. Prof. Krzysztof Koscielniak, docent in Teologie, Universitatea din Cracovia (Polonia), a definit dialogul interreligios ca fiind un fel de ințelegere intre toți credincioșii al căror țel principal este de a realiza ințelegerea reciprocă și toleranța. Opiniile că dialogul teologic este mai degrabă imposibil devin din ce in ce mai mult comune, totuși aceasta nu inseamnă că dialogul interreligios este imposibil. Dimpotrivă, trecând prin dogme, trebuie să luăm in considerație dialogul vieții, dialogul activității comune, dialogul in contextul drepturilor umane și al experienței spirituale. Este esențial să existe o abordare globală a subiectului drepturilor umane și o determinare serioasă de a le apăra. Numai când o cultură a drepturilor umane care respectă diferitele tradiții devine parte integrantă a patrimoniului moral al omenirii vom putea privi viitorul cu incredere senină. Șef-Rabinul Comunității Evreiești din Veneția, Elia Richetti, a vorbit despre tradiția iudaică, despre libertatea religioasă – și a exemplificat cu situația religioasă din Italia, unde libertatea cultelor este garantată de Constituție, și a indemnat să se facă astfel incât fiecare religie să contribuie cu prezența sa la dezvoltarea panoramei europene. Mons. Tadeusz Pieronek, Episcop catolic de Cracovia, a subliniat, vorbind in italiană, că astăzi nu există nici o rațiune validă pentru a renunța la creștinism, la adevărurile și principiile sale. Nu avem nici un motiv să abandonăm speranța in inviere, să renunțăm la viața eternă și, in consecință, să modificăm radical ordinea naturii creată de Dumnezeu și s-o inlocuim cu ordinea inchipuită de oameni. Intrând in Uniunea Europeană am acordat credit promisiunii ei că vom putea trăi in libertate și in adevăr. Și am avut până acum, in calitate de creștini, nu numai o deziluzie. Am fost lipsiți de legitimitate istorică când in documentele fundamentale ale Uniunii sunt ignorate rădăcinile creștine ale culturii europene, când este dată o nouă listă cu drepturile omului contrare drepturilor naturale, listă care permite intreruperea voluntară a vieții, deformează concepția tradițională despre cuplu și despre familie, și promovează diverse experimente genetice contrare naturii umane. Europa este guvernată astăzi de minoritate care impune majorității modelele ei de viață, ateismul are cale liberă, credința ar trebui să se rușineze că continuă să dureze. Va zice cineva că această opinie este pesimistă și nedreaptă? Nu cred. Am menționat numai câteva probleme mai importante care constituie o mare amenințare pentru cetățenii europeni care doresc să rămână fideli conștiinței lor și nu mai au dreptul deplin să o facă. Rabinul Yitzchak Schochet, președintele consiliului rabinic al Sinagogii Unite (Marea Britanie) – Iudaismul nu trebuie văzut printr-o oglindă bidimensională. El trebuie văzut prin prisma caleidoscopică a valorilor pe care le aduce intregii societăți. O lume fără iudaism ar fi o lume mai goală. Viziunea EPP este una de respect reciproc, de includere a tuturor cetățenilor liberi, cuprinzând toate țările și regiunile europene, fără să conteze diversitatea – o Europă pentru toți. Este de aceea imperativ ca religia in general, care este dedicată acelorași idealuri, să fie angajată in acest proces. Și când incercăm să definim valorile – când incercăm să impulsionăm edificiul moral al societății – să invățăm lumea să cânte intr-o armonie perfectă, Iudaismul trebuie să fie una din aceste voci, adăugându-și nota critică la acest cor, pe toate căile. Tasos Mitsopoulos, șeful Departamentului Afaceri Europene, DISY, Cipru, a prezentat diviziunea culturală existentă in țara sa, a vorbit despre biserici și mânăstiri ortodoxe transformate in staule, in partea ocupată de Turcia, și a cerut solidaritatea parlamentarilor europeni și sprijinul celorlalte Biserici pentru protejarea monumentelor religioase in nordul Ciprului, pentru asigurarea și aici a dreptului catolicilor și ortodocșilor de a-și putea exercita liberi religia, libertate pe care Constituția Republicii Cipru o recunoaște atât pentru creștini, cât și pentru musulmani. Vorbitorul a evidențiat de asemenea poziția Departamentului SUA in sprijinul minorităților religioase din Cipru. Wael El-Gayar, ministru pentru Probleme Intergenerații, Familie, Femei și Integrare in landul Rhenania de Nord-Westfalia, Germania, a prezentat situația minorității musulmane din acest land, dar a deplâns faptul că nu este prezent nici un musulman la dialogul interreligios de la Veneția, deși au fost invitați. In 1980 musulmanii erau invizibili in acest land. In ultimii 15-20 de ani ei și-au creat asociații și locașuri de cult, 50% din populația musulmană este reprezentată in aceste asociații. Un ministru de interne, creștin-democrat, a spus că musulmanii fac parte din populația germană. Invățământul islamic in școli este predat de profesori formați in Germania, sub controlul ministerului educației. Un studiu despre musulmanii din Germania arată că aici trăiesc 3,8-4,3 milioane de musulmani. Au ajuns la a treia generație de imigranți, fără să fie asimilați. Punem accentul pe ce ne divide, dar și pe ce avem in comun. Germania fiind un stat secular, avem probleme cu statul, dar nu cu celelalte religii. Politica de integrare recomandă ca musulmanii să facă un efort pentru a contribui la viața cetățenilor din Germania. Religia creează identitate, este folositoare pentru integrare. Europarlamentarul Csaba Sogor a vorbit ca “un ungur care trăiește in România”, insistând pe situația Bisericilor minorităților in democrațiile tinere și afirmând că dialogul cu Biserica majoritară – care este “un instrument in mâna puterii” – este dificil. Referindu-se la faptul că Tratatul de la Lisabona nu menționează creștinismul cu rolul său determinant pentru istoria Europei, Csaba Sogor a pledat pentru acțiune in cadrul PE pentru protejarea minorităților și a opinat că Islamul nu este tolerant față de alte religii, nu recunoaște conceptul de libertate și prezintă “absolutismul” de a se considera singura religie. Parlamentul European ar trebui să exercite presiuni – legat de procesul de integrare a Turciei – pentru ca situația să se schimbe. După intervențiile altor participanți la dialog, IPS Părinte Mitropolit Nifon a apreciat, ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), că in Tratatul de la Lisabona există premisele unui dialog interreligios și că, prin acest tratat, Uniunea Europeană va fi mai eficace, se vor produce ameliorări in funcționarea ei, pentru a lua hotărâri in sensul moștenirii ei creștine. Uniunea Europeană nu mai este numai o construcție economică, prin respectarea valorilor religioase care au marcat mereu istoria Europei ea va fi in măsură să dea omenirii un drum de urmat. BOR, a mai spus IPS Nifon, este pregătită să participe la acest dialog intercultural, interreligios, cu prezervarea identității sale și fără incurajarea naționalismului. In legătură cu afirmațiile domnului Sogor, IPS Nifon a admis că in inima Transilvaniei (provincie istorică românească, dar care in județele Covasna, Harghita și Mureș are populație majoritar de etnie maghiară, n.red.) există “defecțiuni” etnice, insa dialogul nu a fost niciodată intrerupt. Ierarhul ortodox a menționat inființarea, in 1991, a Asociației Ecumenice a Bisericilor din România (AIDRom), din care fac parte Bisericile Ortodoxă, Reformată, Lutherană C.A. și S.P. (germană, respectiv maghiară) și Armeană, care realizează, intre altele, proiecte de imbunătățire a sistemului educațional, a situației economice și de protecție a mediului, dar abordează și problemele spinoase apărute in relațiile dintre Bisericile din România.

Cu siguranță că textul de mai sus nu acoperă decât in mică măsură densitatea subiectelor abordate intr-un interval foarte scurt, de numai o zi și jumătate, in cadrul dialogului interreligios desfășurat pe insula San Servolo – Veneția, la care am asistat in calitate de ziarist. Conferința de presă anunțată in schița de program de la sfârșitul lui octombrie nu a mai avut loc, din aceeași criză de timp, și a lipsit și un comunicat final care să exprime aprecierile organizatorilor față de rezultatele acestui dialog interreligios.