Versiunea completă
Business Internaţional

Europa și-a semnat „condamnarea“ la deficit bugetar zero prin pactul fiscal impus de nemți

Pactul fiscal european a fost semnat de toți șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană cu excepția Cehiei și Marii Britanii, însă nu a durat mult până la apariția pericolelor pentru visul Germaniei de a întări disciplina bugetară în Europa într-o perioadă în care continentul se îndreaptă spre recesiune. Spania și-a majorat semnificativ ținta de deficit bugetar, sfidând astfel propunerile…

Bogdan Cojocaru · 4 martie 2012 · 5 min de citit

Premierul ceh Petr Necas a avertizat că pactul fiscal european ar putea crea “tensiuni politice artificiale” în UE. “Suntem deza­măgiți, va fi un summit special al zonei euro fără participarea permanentă a țărilor din afara uniunii monetare. Din punctul nostru de vedere, aceasta va crea tensiuni politice artificiale, un fel de diviziuni între blocul celor 17 țări euro și celelalte 10 state ale UE”, a afirmat Necas pentru Financial Times. El a menționat că este nemulțumit că pactul fiscal nu include mecanisme care să forțeze statele să-și țină sub control datoriile, nu doar deficitele bugetare.

În Spania, guvernul condus de premierul Mariano Rajoy a revenit asupra promisiunilor făcute Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar. Rajoy a anunțat că pregătește un proiect de buget pentru anul acesta în care deficitul este redus la 5,8% din PIB, față de 4,4% din PIB cât s-a stabilit inițial. Modificarea, care are una dintre cauze deteriorarea rapidă a economiei, vine după ce la începutul săptămânii guvernul a anunțat un deficit de 8,5% din PIB pentru anul trecut, ținta fiind de 6%, potrivit The Wall Street Journal.

O surpriză pentru comunitatea europeană vine din partea Olandei, care a anunțat că deficitul bugetar va depăși din nou, în 2013, pragul tolerat de zona euro. Liderii europeni au dat însă dovadă de puțină simpatie în privința problemelor Spaniei și Olandei.

“Spania trebuie să respecte țintele ce i-au fost date”, a afirmat șeful Eurogroup Jean-Claude Juncker. Olanda s-a aflat până nu demult printre cei mai agresivi promo­vatori ai disciplinei bugetare, alături de Germania.

FMI, creditorul internațional implicat în bailout-urile Portugaliei, Greciei și Irlandei, i-a cerut Europei să ajute Irlanda să facă față eforturilor necesare salvării siste­mului bancar. Costul monumental al salvării băncilor a împins Irlanda în 2010 să ceară ajutor financiar internațional, primind de la UE și FMI 67,5 miliarde de euro. FMI notează că reducerea cererii pentru exporturi și a pieței interne frânează revenirea economiei. Irlanda a surprins și ea lumea politică interna­țională anunțând că va supune unui referendum ratificarea pactului fiscal european. Irlanda a mai respins, prin plebiscit, Tratatul de la Lisabona.

Ministrul irlandez al protecției sociale Joan Burton decrie tratatul ca pe o încercare slabă de rezolvare a crizei bancare europene, menită să aline temeri mai degrabă politice, și nu economice, și care nu repară erorile de proiectare ale zonei euro, scrie The Independent.

Președintele Lituaniei Dalia Gribauskaite apreciază că tratatul lasă statelor semnatare spațiu pentru ocolirea regulilor.

“Sunt sigură că țările se vor grăbi să interpreteze diferit, de exemplu, regulile bugetare, metodologia, ce trebuie exclus”, a declarat Gribauskaite pentru AFP.

De altfel, analiștii consideră că pactul are ca scop practic imediat asigurarea contribuabililor germani că regulile UE sunt respectate. Majoritatea prevederilor documentului nu sunt noutăți în legislația europeană, față de care chiar și Germania a găsit, pe timp de criză, rute ocolitoare. În zona euro, doar patru țări respectă limita de deficit structural de 0,5% din PIB și doar cinci au datorii mai mici de 60% din PIB.

Ce prevede pactul fiscal

Citește și