EVENIMENT/ Păunii privirilor. Un mister numit Țuculescu

Intre 22 aprilie și 20 iunie, pe simezele de la ArtSociety, ațâță privirile și stârnește o incântată nedumerire (grație expunerii multor lucrări necunoscute) o suită de opere semnate de Ion Țuculescu. Dedicată implinirii a 100 de la nașterea sa (19 mai 1910), expoziția “Centenar Țuculescu” pune alături picturi in ulei (suportul predilect al artistului, mediul de expresie in care s-a făcut remarcat și cu care numele său este aproape exclusiv asociat până și de către cunoscători), pasteluri și desene (majoritatea aflate pentru intâia oară in expunere publică), provenind toate din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova. Selecția și organizarea prezentei expoziții-eveniment aparțin managerului muzeului craiovean, Florin Rogneanu, și curatorului Ruxandra Garofeanu, care, in sinopsisul de intâmpinare, iși anunță explicit intențiile: “Expoziția prezintă aproximativ 130 de lucrări realizate in diferite tehnici grafice, pasteluri și picturi in ulei ce alcătuiesc biografia in imagini a marelui artist: de la schițe pe rețete medicale și studii după natură executate in călătoriile sale, la acuarele și pasteluri, parte provenind din donația familiei artistului către muzeul craiovean. (…) Proiectul iși propune semnalarea unei părți mai puțin cunoscute a operei originalului artist și formarea unei perspective ample asupra creației acestuia, prin cele două componente ale sale: expoziția, care va include și o serie de dezbateri, și catalogul, care cuprinde texte critice și istoriografice semnate de Ruxandra Garofeanu, Iolanda Malamen, Cătălin Davidescu, Cristian-Robert Velescu, Ion Grigorescu, Octav Angheluță, Paul Rezeanu. Majoritatea albumelor de artă dedicate lui Țuculescu reproduc aproape exclusiv picturi, dintre acestea lipsind reproducerile pastelurilor și desenelor, dimensiune insemnată a creației sale. Catalogul expoziției va inregistra pasteluri, lucrări de grafică și picturi in ulei, acoperind astfel un gol in istoriografia artei moderne românești.” “Centenar Țuculescu” este așadar o expoziție-turnant, un eveniment nu doar in sensul in care antologhează opere exemplare spre a delecta, ci și in acela că dorește să modifice ințelegerea unei cariere artistice și să reevalueze ansamblul unui destin intrat deja in Panteonul artistic național. De ce nu s-a intâmplat acest lucru până acum? De ce am aflat atât de târziu despre abilitățile și preocupările in materie de desen “clasic” ale Argus-ului craiovean, gigantul cu o sută de ochi, aruncați in chip de recompensă de către Hera pe coada păsării ei favorite, păunul? Greu de spus. E un mister care se potrivește intr-o ramă extravagantă și tardiv recuperatorie, aceeași care a făcut ca Țuculescu să fie cunoscut și apreciat cum se cuvine de-abia postum, in 1965, grație unei expoziții retrospective alcătuite in sălile Dalles, la trei ani după trecerea sa in neființă.

DANIEL NICOLESCU. Absolvent, in 1982, al Universitatii Bucuresti, Facultatea de filologie, sectia romana-portugheza. Redactor principal (si, incepand cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, intre 1985-2003. Colaborari (cronica literara, cronica plastica, traduceri) la numeroase reviste culturale, incepand cu 1974. Redactor si art-director la diverse publicatii din tara. A semnat mai multe volume de traduceri si un volum de interviuri. Din anul 2000 pana in 2009 – editor executiv la Ziarul de Duminica.