Exista viata dupa cutremur! (II)

In Bucuresti vedem blocuri cu forme stranii, contraindicate in tari seismice. Crapaturi care apar la cateva zile dupa darea in folosinta, masuratori care indica un grad mare de risc, firme fantoma care construiesc dupa proiecte falsificate si autoritati iresponsabile care gireaza cu semnatura lor imobile nesigure: ilegalitatile si neregulile apar revoltator de des la cladirile noi. E nevoie de schimbarea imediata a legislatiei in domeniul constructiilor. Campania “Exista viata dupa cutremur”, pe care ati urmarit-o la stirile PROTV a avut un scop clar: cerem autoritatilor sa puna viata noastra pe primul plan si sa ia imediat masuri pentru a-i obliga pe dezvoltatori si constructori sa isi faca munca responsabil, legal si fara rabat de la calitate.
Intre Chile si Romania e o distanta mai mare de 14 mii de kilometri: in materie de constructii, ne despart cateva decenii. Expertii nostri ar putea invata cate ceva din lectia chiliana, dar guvernul nu le da fonduri pentru cercetare. Mai grav insa e faptul ca legislatia romaneasca le permite unor asa-zisi investitori sa falsifice proiecte si sa construiasca prost, cu acte in regula. Expertii avertizeaza: un seism mare poate lovi in orice moment. Viata noastra e in pericol.
Bucuresti, strada Aurel Vlaicu. Un bloc de 9 etaje rasarit intre case. Inestetic, ciudat si, mai ales, periculos. Agitatia starnita printre vecini n-a sensibilizat pe nimeni, asa ca blocul a ramas infipt printre imobilele vechi, de valoare, amenintate acum de colos. Calvarul a inceput, spun oamenii, cand un investitor, patron al unei firme de constructii, s-ar fi asociat cu doi proprietari de cladiri din zona si le-a propus sa construiasca un bloc pe terenul lor, dandu-le la schimb apartamente. Casele au fost demolate si uriasa constructie a pornit in stil romanesc. Au spus ca fac un bloc cu 4 etaje. Cladirea s-a extins si a ajuns un bloc de 9 etaje, fara autorizatie. Abuzul reiese din toate documentele oficiale. Pe 8 aprilie 2008, primaria sectorului 2 autoriza constructia unui bloc de 4 etaje si al cincilea retras. Edilii locali au acceptat ca imobilul sa fie ridicat pe tot terenul, trecand peste regulamentul urbanistic al capitalei. Prin urmare, constructia rezultata e lipita de casele vecine, si are balcoanele peste curtile din zona si peste trotuar. Proiectul are si solutii tehnice ciudate: un balcon este exact deasupra unui cos de fum. Dezvoltatorul, in goana dupa spatiu cat mai mult, si-a permis o piramida cu varful in jos, un lux la care in Chile, tara seismica, specialistii nici macar nu se gandesc.
La noi in schimb, constructorii au stiut mai bine: proiectantii cladirii sustin ca e foarte rezistenta. Sunt atat de siguri de asta, incat intr-un an, pe structura calculata initial pentru 4 etaje, au rasarit 9. Specialistii atrag atentia ca imobilul ridica foarte multe probleme.
In baza sesizarii de la locatari, inspectorii in constructii au descoperit ca primaria a incalcat legea si cand a dat autorizatia pentru 5 niveluri. N-au putut opri santierul si au cerut edililor de sector sa anuleze avizul, iar constructia sa fie desfiintata. Primaria n-a luat nicio masura, si atunci inspectia in constructii s-a plans Prefecturii. Abia dupa ce prefectul a aflat de poveste, primaria s-a sesizat. Doar ca, prin legislatia administratiei locale, edilii nu pot anula autorizatia dintr-o iscalitura, asa cum au dat-o, ci trebuie mearga in instanta pentru a cere retragerea avizelor si demolarea imobilului. Asa ca de la sfarsitul lui 2009 a inceput un proces. Legea ii permite insa dezvoltatorului sa intre in legalitate. Acesta nu are decat sa cumpere o alta proprietate din jur, ca sa obtina un coeficient de ocupare a terenului mai mic, si in baza lui, o noua autorizatie, de data asta pentru 9 etaje.
Arhitectul sef al sectorului 2, Adriana Bagdasar, cea care a aprobat autorizatia initiala, a fost demisa de primar anul trecut. A mers pentru o zi arhitect sef la sectorul 5, insa a fost doar o rampa de lansare, pentru ca de acolo a plecat detasata pe postul de director adjunct la Inspectoratul de Stat in Constructii Bucuresti. Adica a ajuns exact in postura de a-si controla propriile avize, pentru care fusese concediata. In prezent nu mai lucreaza la Inspectorat si urma ei s-a pierdut.
Cum poti deci vorbi in Romania de constiinta seismica, de seriozitatea constructiilor si de raspunderea dezvoltatorilor, cand acestia se ascund, fac investitii prin tertipuri la limita legalitatii, iar autoritatile inchid ochii?
Alt caz, alta metoda de a scapa de lege. O firma care ridica un bloc in centrul capitalei, la Registrul Comertului, figureaza ca avand sediul in localitatea Darasti, judetul Ilfov, in imobilul cu numarul 2A, de pe strada principala. La sediul firmei care apare oficial la Registrul Comertului ar trebui sa ajunga toata corespondenta, aici ar trebui sa vina in control si garda financiara. Insa aici e un imobil parasit, e sediul unui fost CAP. In datele oficiale apare sediul la camera 6. Camera 6 o fi probabil grajdul numarul 6, desi localnicii spun ca e un grajd parasit. Nici paznicul fostului CAP nu stie de camera 6 sau de vreo firma de constructii. Si totusi, la registrul comertului, firma constructoare, cu lucrari in zona zero a capitalei, figureaza ca avind un numar de telefon fix si unul de mobil.
Exista insa si cazuri in care dezvoltatorii nu se ascund: ei sunt pur si simplu, acoperiti de acte.
Bucuresti, 2010. Un bloc nou, pe cat de urat, pe atat de nesigur se inalta printre imobilele vechi ale sectorului 3. In urma cu trei ani, proprietarii apartamentlor au platit 1.300 de euro pe metrul patrat si s-au mutat fericiti in casa noua. Nu stiau atunci ca, abia terminat, blocul incepea deja sa se dezintegreze. In 2007, oamenii l-au dat in judecata pe dezvoltator. Problemele veneau una dupa alta: incepand cu avarii in locuinte si pana la inundatii in demisol. Au incercat sa-si faca dreptate in instanta, cerand sa vada proiectele si cartea tehnica a structurii, asa cum prevede legea. Cartea tehnica nu a fost predata asociatiei de proprietari, si in instanta a cerut-o expertul numit de instanta, si nu a primit-o! Administratorul sustine ca dezvoltatorul nu arata proiectul, ca sa nu se vada ca nu l-a respectat. Greselile de executie iti dau fiori. In acest caz, si primaria si inspectia in constructii au semnat procese verbale din care reiesea ca blocul nu are nicio problema. Seful inspectorilor pe Bucuresti sustine insa ca nu isi poate explica de ce cele doua subordonate nu au observat numeroasele defecte de executie, care au fost atat de grave, incat puteau fi vazute cu ochiul liber.
Dupa difuzarea unui prim reportaj de catre Protv, dezvoltatorul care initial nu a vrut sa comenteze problemele de la bloc, a precizat printr-un email, ca principalul vinovat pentru defectele aparute, ar fi… presedintele asociatiei, care a distrus blocul.
Explicatii aberante, ca si situatiile gasite pe unele santiere din Romania. Printre cele mai intalnite cazuri sunt cele in care se fura din materialele de constructie.
Bucuresti, sectorul 5. Pe strada Suhaia, la numarul 48, un bloc de 3 etaje, a crescut intre case. Imobilul pare zdravan, insa proprietarilor le este teama sa locuiasca in el, pentru ca in cazul unui seism, peretii imobilului ar putea sa cada pe ei. Cei doi soti care au finantat cladirea au descoperit in timpul lucrarilor ca firma angajata nu a respectat proiectul initial, autorizat. Au devenit suspiciosi cand au observat ca materialele din acte nu corespund cu cele din santier. Expertiza facuta de un inginer atestat i-a ingrozit. “In urma expertizei si a probelor de laborator, se demonstreaza ca in cladire, in plansee, s-au introdus plase sudate de 4, in loc de plase de 6. Eu plateam plase de 6, iar ei cumparau alte plase. In proiect 6, in cladire 4.” Desi expertul spune ca blocul are o rezistenta foarte scazuta, aproape la jumatate fata de cat prevad normativele, Inspectorii in Constructii, n-au vazut nimic in neregula.
In schimb, Inspectorii in Constructii au demonstrat ca stiu sa faca jaf in banul public. De 6 ani, echipamente sofisticate cumparate de Ministerul Dezvoltarii, cu zeci de miliarde de lei, zac prin garajele, subsolurile inundate sau camerele dezafectate din inspectoratele teritoriale in constructii. Aparatele, de ultima generatie atunci, ar fi trebuit sa-i ajute pe asa-zisii experti sa testeze materialele de constructie folosite pe santiere. Li s-a parut insa ca munca e prea grea si raspunderea prea mare, asa ca au gasit scuze ca sa nu le foloseasca. Astazi, se plang de dotarile proaste si lipsa de personal, dar nimeni nu-i intreaba cat de constiinciosi sunt in timpul controalelor si cat de linistiti dorm cand stiu ca semneaza avize de conformitate pentru abuzuri.
Dezastrul din 1977 s-ar putea repeta. Daca nu stim sigur cand va lovi un nou cutremur puternic, avem o certitudine: Romania nu este pregatita pentru asa ceva! Guvernul, Parlamentul, Primariile, inspectoratele de constructii, inspectoratele de urgenta, spitalele, toate institutiile trebuie sa inteleaga ca neglijenta, iresponsabilitatea si lucrul de mintuiala ucid. Avem nevoie acum de o strategie antiseismica in care sa fie cuprinse:
1. Modificarea legislatiei de proiectare si constructie a cladirilor dupa modelul chilian sau al altor state care au invatat sa lupte cu seismele.
2. Elaborarea unui sistem de control dur al constructiilor si santierelor;
3. Expertizarea/ consolidarea/ demolarea/ reconstructia cladirilor cu risc;
4. Finantare pentru cercetare si
5. Infiintarea unei singure Institutii care sa coordoneze intreaga strategie antiseismica
Dezvoltatorul trebuie responsabilizat: el trebuie sa stie ca poate plati cu inchsioarea daca face greseli, exact cum este in Chile. Doar asa va fi primul interesat sa isi aleaga cei mai buni constructori si proiectanti, ca sa construiasca sigur. Asta se intampla in Chile, unde investitorii au dovedit ca au constiinta seismica si au facut o dezvoltare imobiliara solida – cladirile chiliene moderne nu cad la cutremur.
Daca autoritatile nu isi fac treaba, iar legea imparte raspunderea la toti cei implicati in santier, in mod cert la final nu va fi pedepsit nimeni si dezvoltatorii vor continua sa construiasca abuziv.
In Chile, pedeapsa cu inchisoarea ajunge pana la 5 ani in cazul celor care fac construiesc ilegal sau fac modificari interioare. La noi, e doar contraventie, pedepsita cu amenda. Trebuie elaborat un set de masuri stricte pe santiere, dupa modelul chilian: firmele de constructii sa fie specializate pe tipuri de lucrari, toti muncitorii obligatoriu calificati, asiguratorul sa aiba drept de control prin intermediul unei societati care sa verifice in permanenta santierul.
Institutiile statului cu atributii de control in constructii trebuie reformate. Inspectorii care au girat constructii in afara legii nu mai au ce sa caute in sistem.
In acest cazuri, in care erorile de constructie au fost trecute cu vederea, inseamna ca inspectorii au fost fie neglijenti si incompetenti, fie corupti si nepasatori. Raspunderea penala trebuie sa ii atinga si pe ei. In mod ciudat, Inspectoratul de Stat in Constructii nu este obligat – in prezent – sa participe la receptia finala a lucrarii, ci doar la fazele intermediare. Inspectorii vin la receptie in calitate de invitati, daca binevoieste sa-i cheme dezvoltatorul.
Si controlul materialelor de constructie trebuie sa fie mai dur. Inspectoratele trebuie sa aiba resursele si autoritatea sa supravegheze piata constructiilor, nu doar sa simuleze, asa cum se intampla acum.
Contraventiile trebuie transformate in infractiuni, iar dezvoltatorul sa nu mai beneficieze de “un termen de intrare in legalitate” daca a fost prins construind ilegal.
La consolidarea cladirilor cu risc seismic, Romania s-a impotmolit intr-un program prost, fara iesire, care pune in pericol viata oamenilor. Locatarii sunt lasati sa traiasca in blocuri subrede, deoarece consolidarea este ingreunata de o legislatie care permite licitatii cu termene de executie neclare si preturi aproximative, ambele motive de refuz. Ar trebui studiat modelul chilian, care impune daramarea tuturor cladirilor vechi, neinlcuse in patrimoniul national.
E nevoie de finantare pentru a reporni acest program, dar si pentru a cerceta. Legislatia trebuie refacuta dupa date noi, culese in ultimii ani, astfel incat sa stim ce construim si unde. Legea prevede pentru orice imobil studii geotehnice partiale, nu si teste privind modul in care se va misca cladirea, in raport cu pamantul, in caz de cutremur.
Iar ce nu stim, sa invatam de la cei mai buni in domeniu. E inadmisibil sa nu ne permitem finantarea unei echipe de speciliasti care sa se deplaseze in diferite tari lovite de cutremur si sa faca schimb de experienta cu confrati de-ai lor. Doar asa reuseste guvernul din Chile sa schimbe si sa imbunatateasca permanent normativele pentru constructii.
Sub presiunea unor masuri mai drastice, cladirile noastre trebuie proiectate si construite astfel incat sa faca fata seismelor puternice. Viata noastra e in joc. Trebuie sa construim in functie de calitatea solului, avem nevoie de cartografierea zonelor cu risc seismic; Bucurestiul, Iasiul si alte orase din zone seismice trebuie sa aiba harti de microzonare a solului, publice si transparente.
In plus, cat timp inginerii si dirigintii de santier care incalca legea nu isi pierd dreptul de a profesa decat prin lungi procese in instanta – ceea ce pana acum nu s-a intamplat niciodata – cat timp inspectorii in constructii nu sunt la randul lor controlati, atata vreme cat legea iti lasa portite de scapare, iar reprezentantii statului te invata cum si chiar iti creeaza premisele pentru eludarea normelor, haosul imobiliar va domni in continuare in Romania, si viata oamenilor va fi pusa in pericol.
E timpul sa ne schimbam mentalitatea. Sa ii obligam pe cei responsabili sa verifice la sange cat de sigure sunt casele noastre. Sa-i silim sa plateasca atunci cand gresesc si sa fie pedepsiti atunci cand cred ca merge oricum. Ignorate, abaterile, abuzurile si restrictiile incalcate pot ucide. Pe oricare dintre noi.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea “Romania, te iubesc!” din 6 iunie 2010