Forintul s-a transformat din cea mai slabă monedă din lume în cel mai bun performer al Europei

Moneda celei mai îndatorate țări din estul UE s-a apreciat de la înce­pu­tul anului cu aproximativ 9,5% în fa­ța euro și cu 5,5% în raport dolarul.

Declinul de anul trecut al forintului a adus pentru economia ungară riscul creșterii excesive a datoriei în moneda locală. Pentru a recâștiga încrederea piețelor, gu­vernul s-a orientat către un ajutor financiar de la FMI. Negocierile au fost condiționate însă de modi­fi­ca­rea unei legi despre care Uniunea Europeană și FMI spun că reduce independența băncii naționale ungare.

Guvernul ungar a înaintat parlamentului săptă­mâ­na trecută câteva modificări la legea băncii națio­nale. Aceste amendamente ar putea încheia blocajul dis­cuțiilor pe tema finanțării de 19 mld. dolari pe care guvernul de la Budapesta o solicită din partea FMI.

Un alt factor care a contribuit la întărirea forin­tului a fost faptul că miniștrii de finanțe ai UE au decis să re­nun­țe la suspendarea unor fonduri de coeziune de apro­ape o jumătate de miliard de euro destinate Ungariei. Fondurile aferente anului viitor au fost sus­pen­date du­pă ce autoritățile de la Budapesta au re­fu­zat să se con­for­meze recomandărilor UE în privința mă­surilor de luat pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. Ungaria se află sub procedură de deficit excesiv încă din 2004, însă CE consideră că de atunci și până recent Budapesta nu a făcut nimic pentru a corecta situația.

Ungaria a fost primul membru al UE care a primit ajutor financiar extern, în 2008, după colapsul băncii ame­ricane Lehman Brothers. Actualul premier Vik­tor Orban a refuzat un nou pachet de finanțare ex­ter­nă când a venit la putere, în 2010, după care a națio­na­li­zat fonduri de pensii private în valoare totală de 13 mld. dolari, pentru a satisface cerințele bugetare ale UE și a re­duce datoria publică. Consiliul miniș­trilor de finanțe din UE a considerat măsura lua­tă de Orban izolată și ire­petabilă, ceea ce a contribuit la suspendarea aplicate fon­durilor de coeziune.

Recent însă consiliul UE pentru afaceri econo­mi­ce și financiare a concluzionat că Ungaria a luat mă­su­rile necesare pentru a-și reduce deficitul bugetar până la 2,5% din PIB anul acesta și 2,7% în 2013. De ase­menea, comisia anticipează că datoria publică va scă­dea până la 78,5% din PIB în 2012, trendul descen­dent con­t­inuând și în 2013. Modificarea de prognoză vine du­pă ce Ungaria a implementat noi impozite cum ar fi ta­xa pe tranzacțiile financiare, taxa pe traficul de tele­fo­nie și ta­xa Robin Hood, care e plătită de com­paniile de utilități.

Datoria Ungariei ar fi fost redusă și mai mult dacă nu existau “atacuri” externe

În încercarea de a câștiga încrederea investitorilor, guvernul și-a prezentat proiectul de buget pentru anul viitor cu trei luni mai devreme decât o făcea de obicei. Astfel, instituțiile publice au mai mult timp pentru a-și plănui propriile bugete. Ministrul ungar al economiei Gyorgy Matolcsy a de­clarat în fața parlamentarilor că gu­vernul avea în plan o reducere mult mai mare a da­to­riei publice, însă țin­tele au fost coborâte din cauza unor atacuri finan­cia­re asupra țării, potrivit portfolio.hu.

Demnitarul a subliniat că atacurile financiare au fost determinate de faptul că Ungaria rezolvă problema deficitului nu prin măsuri de austeritate ci prin “măsuri care lovesc interesele”, iar decizia de suspendare a fondurilor de coeziune fusese efectul guvernării din perioada 2002-2010, și nu al celei din perioada 2010-2012.