Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Funcționarii parlamentari (VI). Infracțiuni și pedepse

Concediile și informarea mass-media Funcționarii aveau dreptul la 60 de zile de concediu, care nu se acordau insă in timpul desfășurării sesiunilor parlamentare. Erau admise și concediile medicale, dar neserioșii puteau fi depistați cu ușurință, intrucât Președintele putea controla starea…

Catalin Fudulu · 20 mai 2010 · 4 min de citit

Concediile și informarea mass-media Funcționarii aveau dreptul la 60 de zile de concediu, care nu se acordau insă in timpul desfășurării sesiunilor parlamentare. Erau admise și concediile medicale, dar neserioșii puteau fi depistați cu ușurință, intrucât Președintele putea controla starea de sănătate a acestora. Se mai acordau invoiri de până la zece zile intr-o lună de către Secretarul general și de trei zile de către Președinte. Dacă funcționarul intârzia peste invoirea acordată, urma sancțiunea disciplinară și reținerea retribuției pentru timpul in care nu a lucrat. Prezența se realiza prin semnarea la venire și la plecare intr-un registru. Nu erau admise intârzieri. La ora la care incepea activitatea, directorii serviciilor inchideau registrele de prezență și prezentau rapoarte Secretarului general, dacă constatau că existau funcționari chiulangii. Nu era permisă staționarea funcționarilor in sala de ședințe decât strict in interes de serviciu. Fără acordul Președintelui, mass-media nu puteau să primească actele sau documentele cu care lucrau funcționarii, ori alte informații care priveau lucrările legislativului sau activitatea comisiilor parlamentare. Salariații celor două camere nu puteau publica articole in presă prin care să critice atitudinea Președintelui, miniștrilor, parlamentarilor sau să intre in polemică politică. Sancționarea abaterilor Dacă se constatau neglijențe in activitatea unui funcționar (insubordonare, intârzieri repetate și nejustificate, incorectitudine in lucrări), acestuia i se cerea să prezinte o declarație scrisă, in care trebuia să-și exprime punctul de vedere. Cei care decideau gradul de culpă al salariatului (președintele, secretarul general și chestorii) aveau de ales intre mustrare, tăierea salariului de la 15 la 60 de zile, suspendarea din activitate pe timp de șase luni, destituirea din funcție sau pur și simplu disponibilizarea. Suspendarea din activitate intervenea in momentul in care unui funcționar i se intenta un proces pentru o crimă sau un delict penal. Condamnarea aducea cu sine și destituirea, iar in cazul achitării Biroul permanent trebuia să decidă dacă reprimirea fostului inculpat era oportună. Pentru ruperea sigiliilor, sustragere de acte, ascundere sau desființare de documente, președintele il trimiterea in judecată pe vinovat, insă pentru a constata dacă delictul comis a fost real, cazul se cerceta de o comisie. Presupusul vinovat putea să se folosească in apărarea sa de pledoaria unuia dintre colegi, care trebuia să fie egal in grad cu el. Judecata cazului se realiza in ședință secretă. Decizia de mustrare sau reținere din salariu se trecea intr-un registru special și in fișa personală a funcționarului. Pentru destituire, suspendare sau disponibilizare, decizia se trecea in registrul special și se publica și in Monitorul Oficial, in ultimul caz fără a se specifica motivele acesteia. Funcționarii destituiți nu mai aveau dreptul de a ocupa vreo funcție in cadrul Parlamentului. In caz de disponibilizare, salariatul putea fi reprimit in serviciu, dar la cel puțin trei ani de la pronunțarea pedepsei și numai dacă exista un loc vacant. Mustrările și reținerile din salariu erau șterse din registrul special și din fișa personală a angajatului dacă acesta nu mai realiza o altă abatere timp de patru ani. Dacă un funcționar avea in cursul unui an rețineri din salariu echivalente cu suma salariului pe șase luni, urma disponibilizarea acestuia. El putea fi reprimit in serviciu după cel puțin doi ani, dar numai dacă exista un post vacant. Pedepsele care se aplicau ușierilor constau și in consemnarea la locul de muncă, dar nu mai mult de cinci zile. Cu bune și rele, viața funcționarilor parlamentari a mers inainte, fără ca deficiențele din activitatea acestora să fie cunoscute publicului larg, din cauza discreției impuse de Regulament.

CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.

Citește și