Versiunea completă
Business Internaţional

Grecii trebuie să îndure cinci ani grei de austeritate pentru a salva băncile private

Parlamentarii greci au votat ieri pentru adoptarea măsurilor de austeritate în valoare de 28 mld. euro, sub presiunea manifes­tan­ți­lor, care au asediat clădirea par­la­mentului. Băncile private din Europa pot răsufla ușurate. Ca urmare a adoptării măsurilor de austeritate, în următorii…

Alexandru Matei · 29 iunie 2011 · 2 min de citit

Parlamentarii greci au votat ieri pentru adoptarea măsurilor de austeritate în valoare de 28 mld. euro, sub presiunea manifes­tan­ți­lor, care au asediat clădirea par­la­mentului. Băncile private din Europa pot răsufla ușurate.

Ca urmare a adoptării măsurilor de austeritate, în următorii cinci ani grecii vor plăti taxe mai mari, iar an­ga­jații la stat își vor vedea sala­riile reduse și cu până la 30%. Gu­vernul va cheltui mai puțini bani pe edu­cație, apă­rare și să­nătate și va vinde o mare parte din compa­niile sau activele imo­biliare pe care le deține.

“Trebuie să ne așezăm țara pe fundații solide”, a de­clarat premierul elen George Papan­dreou.

Votul de ieri a avut o miză imensă, atât pentru Grecia, ca urmare a faptului că apro­barea pachetului de măsuri de austeritate a fost impusă de creditorii internaționali ai Gre­ciei drept condiție pentru eliberarea unei tranșe de 12 mld. euro fără de care țara ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor. Băncile franceze și germane, care au expunerea cea mai mare pe Grecia, au primit un balon de oxigen. Pentru zona euro, votul a fost hotărâtor pentru că dacă grecii ar fi respins austeritatea, criza s-ar fi extins și în alte state și ar fi pus la îndoială chiar supraviețuirea monedei euro, conform multor economiști.

Pe lângă acești bani, UE și FMI au căzut de acord să acorde Greciei un al doilea ajutor extern, ce va avea o valoare similară primului, de circa 110 mld. euro. Diferența între cele două ajutoare este că de această dată va fi implicat și sectorul privat, băncile germane și franceze acceptând deja să reinvestească în obligațiuni elene pe termen lung banii pe care Atena îi va plăti când titlurile deja emise ajung la maturitate.

Decizia parlamentului elen a fost ca o descătușare pentru investitori, bursele eu­ropene și moneda euro avansând. Indicele FTSE -Londra avan­sa în a doua ju­mătate a ședinței cu 1,43%, în timp ce indicele DAX – Frank­furt urcase cu 1,94%. La Paris, CAC 40 a avut o creștere de 1,76%.

Măsurile de austeritate ale guvernului sunt foarte nepopulare, sondajele de opinie sugerând că 80% din greci nu le vor. Ca urmare, dezba­terile parlamentare au fost însoțite de pro­teste violente pe străzile Atenei, unde mii de polițiști au fost nevoiți să țină sub control demonstranți care cred că planul guvernului va împovăra și mai mult populația și va duce la pierderea a nume­roase locuri de muncă.

Grecia are datorii de 328 mld. euro, adică 142,8% din PIB. În următorii cinci ani, mă­surile de austeritate adoptate și priva­ti­ză­rile ar trebui să aducă statului 78 mld. euro.

Citește și