Greva transportului in Bucuresti a transformat in pietoni peste 1 milion de oameni

Asa-zisa “greva spontana” de ieri a celor 4.500 de soferi de autobuze, troleibuze si vatmani a anulat cele 2,7 de milioane de calatorii care sunt efectuate zilnic in Bucuresti cu transportul de suprafata.
Pentru Bucuresti, care este o metropola pe roti, o greva a transportului in comun este un adevarat dezastru. Ea a dat ieri peste cap traseul zilnic a peste un milion de calatori (socotiti la o deplasare standard acasa-serviciu-acasa), mai mult decat dublu fata de cat o actiune similara pe care ar putea-o face “concurentul” transportului de suprafata, Metrorex, care transporta zilnic, potrivit datelor companiei din 2009, 479.000 de calatori.

RATB, gaura neagra a bugetului Municipalitatii
Puternic subventionat de Muncipalitate (spre deosebire de Metrorex care este subventionat de stat prin Ministerul Transporturilor), transportul de suprafata in Bucuresti a devenit o povara pentru bugetul Bucurestiului.
Din venitul prognozat al Municipalitatii pentru 2010, de aproximativ 950 de milioane de euro, jumatate din suma se va duce spre subventii – RATB (Regia Autonoma a Transportului Bucuresti) si Radet (Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice). “Din cele 900 de milioane de euro cat vor fi veniturile, 450 de milioane de euro merg spre subventii si jumatate din aceasta suma spre subventionarea transportului in comun”, explica viceprimarul Capitalei, Mircea Raicu.
In urma cu cateva saptamani, primarul general, Sorin Oprescu, exploda: “Nu mai putem cu aceste subventii. RATB si RADET sunt gauri negre si trebuie transformate in societati comerciale. Luam in calcul reducerea acestor subventii care ne sufoca”.
Ieri, lucrurile s-au intors cu 180 de grade. In par, intreaga conducere a Municipalitatii s-a dus la autobaza Titan, centrul grevistilor, sa negocieze.
De fapt ce vor acestia?
Initial au spus ca se tem de scaderea salariilor, intrucat, din calculele lor, ar fi reiesit ca bugetul Regiei ajunge doar pana in vara.
“I-am asigurat ca salariile nu vor scadea”, afirma viceprimarul Raicu.
Directorul general al RATB, Gheorghe Aron, este la fel de mirat: “Greva nu este legala pentru ca exista un contract colectiv de munca si toate datele din acest contract au fost respectate pana in prezent”.
In incercarea de a mai scoate un ban, Municipalitatea a eliminat, in urma cu cateva saptamani, 12.000 de abonamente gratuite care erau acordate angajatilor sai si urmeaza sa creasca pretul unei calatorii, de la 1 mai, de la 1,3 lei calatoria, la 1,5 lei.

O regie autonoma cat un oras
Nu este de ajuns, sutine liderul ad-hoc al grevistilor, Florin Meteleanu, care ieri dupa-amiaza a formulat o alta revendicare: soferii si vatmanii sa aiba un salariu lunar net majorat de la 2.400 de lei in momentul de fata la 3.000 (715 euro, de la 24), adica 36.000 de lei anual (8.570 de euro). Pentru cei 4.500 de soferi si vatmani ai RATB acest lucru ar presupune un efort de aproape 40 de milioane de euro anual, in conditiile in care Regia are in jur de 12.000 de angajati – cat un orasel de provincie. Supus de ani de zile unui aflux continuu de noi veniti, in cautarea unei vieti mai bune, Bucurestiul se sufoca.
In mai 2009, datelor Institutului National de Statistica aratau ca 1,95 milioane de oameni locuiesc cu “acte in regula” in Bucuresti. Insa, cel putin inca un milion de oameni stau in Bucuresti neinregistrati de statistici.
Transportul in comun este artera care iriga trupul Bucurestiului din crestet pana in talpi. Fara el s-ar sufoca. De aceea, de ani de zile, se discuta de fluidizarea transportului in comun – crearea de benzi speciale, extinderea metroului. Nimic concret pana in prezent.
In urma cu doi ani, se discuta despre crearea unei autoritati metropolitane de transport – Metrou si transport de suprafata – dupa modelul Parisului.
Viceprimarul Raicu spune ca proiectul este un vis acum pentru ca Municipalitatea nu ar putea sa subventioneze si Metroul care este subventionat de stat. Cum lucrurile se vor inrautati, si incercarea de a descuraja soferii celor peste un milion de automobile din Bucuresti sa-si lase masinile acasa si sa foloseasca transportul in comun va avea o rata minima de succes, admite el.
Daca statul ne da si subventiile am lua si Metroul, afirma viceprimarul.
De ce sa subventioneze insa intreaga tara transportul din Bucuresti? Pentru ca Bucurestiul tine in spate intreaga tara, sustine el.
“Bucurestiul asigura 22% din PIB-ul national, dar nu primeste inapoi decat 5% din aceasta suma, dupa ce-si plateste taxele la bugetul de stat”, arata Raicu.