Ioan Niculae, proprietarul Interagro, anunță că-și mută afacerile în Bulgaria

Oamenii de afaceri sunt descumpăniți în fața avalanșei de propuneri lansate de autorități aproape zilnic și care vizează în special segmentul de fiscalitate, iar unii dintre ei se gândesc să-și ducă afacerile în Bulgaria pentru a scăpa de “bâlbâiala politică”.
“Nu mă surprind măsurile luate aproape zilnic de Guvern. Vreau să-mi mut din septembrie sediul social al companiei Interagro în Bulgaria. Până atunci toată legislația va fi tradusă în bulgară și vom căuta un sediu. Prefer să dau 10% cotă unică și să plătesc impozitele statului bulgar și aici să dau doar impozitul pe teren și clădiri. M-am săturat de măsurile luate de Guvern, dar și de agresiunea fantastică a serviciilor secrete împotriva oamenilor de afaceri. Nu mai vreau să fiu ascultat la orice oră din zi și din noapte doar pentru că sunt antreprenor român”, a declarat Ioan Niculae, proprietarul Interagro, companie aflată în top 3 cele mai mari companii cu capital privat românesc în funcție de cifra de afaceri. Compania Interagro a finalizat 2009 cu afaceri de 315 mil. euro (1,3 mld. lei), în scădere cu 70% față de 2008, când a anunțat afaceri de 538 mil. euro
(2 mld. lei). De asemenea, grupul a înregistrat pierderi de 13,7 milioane de euro (57,6 mil. lei), după ce a raportat un profit de 16,7 mil. euro (61,6 mil. lei) în 2008.
La fel de dezamăgiți sunt și managerii filialelor locale ale companiilor străine, aflați în situația de a promova România la sediul firmei-mamă.
Cristian Cornea, spre exemplu, directorul general al filialei locale a grupului polonez Can-Pack, care deține o fabrică de ambalaje din aluminiu în București cu afaceri de 40 de milioane de euro, a spus că încearcă să transmită mereu către compania-mamă din Polonia un mesaj de încredere în evoluția României. Însă dacă guvernanții vor continua să se comporte în “maniera haotică și diletantă de până acum”, nu va mai dura mult încrederea lui în stabilitatea țării. “Bâlbâielile lamentabile ale autorităților denotă, în viziunea mea, o pierdere fără precedent a autorității statului. Lansarea de dezbateri publice fără sfârșit pe subiecte haotice (colectare bonuri fiscale, impozit progresiv, creștere/scădere TVA) cu punctarea ocazională a unor măsuri concrete în contradicție totală cu pilonii principali care ne-ar putea salva, și anume restabilirea încrederii populației în viitor și creșterea consumului, par doar un vis”, a declarat Cristian Cornea.
El a mai spus că deja a devenit un clișeu să vorbim despre lipsa totală de predictibilitate a evoluției pieței, indicatorilor financiari, dobânzilor, taxelor, care duc la o demotivare masivă a sectorului privat.

O poziție similară o are și Alin Ursu, administrator al companiei Angelli Spumante & Aperitive, firmă cu o cifră de afaceri de 14 mil. euro anul trecut. “Mediul de afaceri este speriat de bâlbâiala din zona politică. Noi nu putem să adoptăm o poziție mai dură. Ce să facem? Să nu plătim taxele? Trebuie să plătim. Suntem la mâna oamenilor politici. (…) Pentru noi a fost catastrofal tot ce s-a implementat până acum”, a spus Ursu. El se referă atât la majorarea TVA care a determinat o scădere a vânzărilor companiei cu 10% până acum, cât și la creșterea accizei care a avut de asemenea un impact negativ asupra vânzărilor.
În ceea ce privește numărul mare de variante pe care autoritățile le-au lansat în ultima perioadă, șeful Angelli este de părere că împiedică realizarea oricărui buget sau plan de afaceri și că dacă înainte aveau planuri pe termen lung, acum “nu mai sunt nici măcar pe un an”. El este de părere că un set de măsuri clare, chiar dacă mai dure, implementate de la început și stabile în timp ar fi fost de preferat.
Pe de altă parte, Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susține mai degrabă un scenariu în care statul enunță principiile după care își creionează politica fiscală și pe baza acestora decide măsurile punctuale. Un astfel de principiu ar fi în opinia sa “pro business” care presupune ca statul să-și plătească datoriile către privați, iar un altul stimularea consumului intern pe baza producției interne.
“Prima regulă în mediul de business o reprezintă stabilitatea și predictibilitatea. Au ajuns și bulgarii să râdă de noi, care nu au schimbat Codul fiscal de ani buni și spun că investitorii se duc la ei. Înțelegem și justificarea autorităților de a ataca cota unică (de a o scădea- n.red.) care a stat la baza succesului nostru economic trecut, însă era nevoie de o dezbatere publică pentru a se vedea oportunitatea”, a precizat Pogonaru.

Asociații pentru un lobby mai puternic
Cuvântul “impredictibilitate” se află pe buzele tuturor managerilor din economie, care conduc atât afaceri mari, cât și IMM-uri.
Astfel, omul de afaceri Radu Enache, care controlează 14 hoteluri pe piața românească prin lanțul hotelier Continental, cu o cifră de afaceri de 21 mil. euro anul trecut, susține că problema cea mai mare cu care se confruntă este tocmai această lipsă de predictabilitate, care să permită abordarea corectă a diferitelor aspecte ce țin de business.
“Din această cauză nu putem să avem un plan clar și structurat de dezvoltare a businessului pe un an, ci trebuie să facem planuri provizorii. Este clar că nu se pot face afaceri în aceste condiții, însă noi (oamenii de afaceri -n. red.) tot încercăm să găsim soluții pentru a continua activitatea”, a declarat Radu Enache, proprietarul lan țului hotelier Continental Hotels, ce a încheiat primele șase luni ale anului cu afaceri în stagnare la 9,5 mil. euro.
“Încercăm să luptăm în aceste condiții și chiar am luat în calcul să ne unim mai mulți hotelieri și să prezentăm guvernanților problemele noastre. Dar o astfel de acțiune nu ar avea rost în condițiile în care nu există un interlocutor de discuție. Pentru a transmite un mesaj și pentru a se rezolva ceva este nevoie de un interlocutor într-o discuție.” Enache a mai spus că până acum el nu a văzut niciun program de relansare economică lansat de guvernanți, ci doar “o preocupare continuă pentru supraviețuirea la putere și pentru propria imagine, care oricum este degradată”.
El a mai spus că a discutat cu mai mulți politicieni despre problemele mediului de afaceri, însă “aceștia nu știu pe ce lume trăiesc”.
Alți antreprenori, cum este cazul lui Alin Burcea, proprietarul agenției de turism Paralela 45, cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro anul trecut, spun că există două variante: adaptarea sau emigrarea.
“În condițiile de față, în care nu există nicio predictabilitate, nu știi ce vânzări vei avea și deci nu poți să îți faci planuri de dezvoltare. Există două variante pentru fiecare din noi: ori ne adaptăm, ori emigrăm. Cei care aleg prima variantă trebuie să suporte tot ce se întâmplă în acestă țară și să facă mai multe planuri de afaceri: un plan A, un plan B și cred că ar trebui să existe și un plan Z, atât este de impredictibilă situația din piață”, a spus Burcea. El a mai adăugat că în România, spre deosebire de Germania și Anglia, unde totul este organizat, oamenii de afaceri sunt supuși continuu la șocuri.
Situația este la fel de dură și pentru afacerile mai mici din economie. Dragoș Săbărean, managing partner al firmei Glassworks, care produce de opt ani mobilier din sticlă sau din materiale combinate pentru piața locală, spune că toate deciziile luate de Guvern și schimbările pe care le implică acestea dau peste cap businessul.
“Ar trebui ca guvernanții să aibă și să anunțe un plan de măsuri care vor fi adoptate în următoarele 6-9 luni de zile pe care să nu-l mai schimbe în această perioadă, să facă simulări pe deciziile respective, să vadă impactul lor, astfel încât mediul de afaceri să fie pregătit și să-și ia măsurile necesare”, spune antreprenorul care conduce o companie care anul trecut a înregistrat afaceri de peste 220.000 de euro, în scădere cu 50% față de anul anterior.
“Dacă situația va decurge în continuare așa, vom închide firma și vom pleca să facem business în altă țară. Noi am încercat să fim corecți și am plătit toate taxele și impozitele, iar statul pe noi nu ne protejează cu nimic. Ar trebui să existe niște grațieri de plată la impozite, iar o altă măsură necesară este plata TVA la încasarea facturii, să dea un imbold mediului de afaceri să producă în continuare, altfel vom închide cu toții.”

Șirul deciziilor și declarațiilor care au inflamat mediul de afaceri

6 mai 2010: Președintele Traian Băsescu anunță tăierea pensiilor cu 15% și a salariilor cu 25%;
25 iunie 2010: Curtea Constituțională decide că este neconstituțională tăierea pensiilor, dar dă undă verde pentru tăierea salariilor;
26 iunie 2010: Guvernul anunță majorarea TVA de la 19% la 24%;
12 iulie 2010: Președintele Traian Băsescu insistă că TVA trebuie redusă la 19% prin impozitarea pensiilor;
6 iulie 2010: Ministrul economiei Adriean Videanu a spus că este în analiză micșorarea cotei unice de la 16% la 10%;
13 iulie 2010: Ministrul finanțelor Sebastian Vlădescu anunță sfârșitul cotei unice și trecerea la impozitul progresiv;
23 iulie 2010: Ministrul finanțelor anunță că nu ia în considerare modificarea sistemului de taxe și impozite în acest an;
26 iulie 2010: Guvernul anunță că românii care cer bon fiscal vor fi premiați, măsură ce are în vedere reducerea evaziunii fiscale;
26 iulie 2010: Premierul Emil Boc anunță că este analizată impozitarea averilor mari;
26 iulie 2010: Apar primele informații despre majorarea TVA cu încă un punct procentual, la 25%;
27 iulie 2010: Ministrul finanțelor anunță că majorarea TVA la 25% și reducerea cotei unice la 10% nu au fost luate în calcul în acest moment.