Isărescu: Cursul nu este ținut artificial. Patriciu: Cursul real este de 4,7-4,8 lei/euro

Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat ieri că BNR intervine pentru a corecta fluctuațiile prea ample de curs care ar face rău economiei, dar afirmă că euro nu este menținut artificial la nivelul de 4,2 lei. În același timp, omul de afaceri Dinu Patriciu spunea că, în acest moment, cursul real ar trebui să fie de 4,7-4,8 lei pentru un euro și că BNR greșește ținând artificial euro mai jos.
În șase ani leul s-a depreciat cu numai 3% față de euro, în timp ce inflația a fost de 42%.

Deprecierea cursului este văzută ca o soluție pentru stimularea exporturilor și redresarea economiei de către oamenii de afaceri, iar poziția lor este susținută și de actuala înfruntare dintre Statele Unite ale Americii și China, care se luptă pentru
a-și slăbi monedele. “Cursul real de schimb din acest moment este de peste 4,7-4,8 lei pe euro. Faptul că Banca Națională ține în mod artificial cursul la nivelul actual este greșit”, a declarat ieri Dinu Patriciu.

Argumentul lui Patriciu a fost că un curs de schimb “real” ar fi impulsionat exporturile, omul de afaceri susținând și faptul că dolarul este o monedă mai importantă decât euro pentru afacerile românești. “Nu se cumpără nimic în euro. Toate mate­riile prime le cumpărăm în dolari”, a afirmat el. Încă de la începutul crizei, în toamna lui 2008, Patriciu a susținut o depreciere a leului, el vorbind la un moment dat și de un curs de 5 lei pentru un euro.
De partea cealaltă, guvernatorul Isărescu spune că problemele economiei românești sunt mult mai adânci și țin de lipsa reformelor structurale, iar deprecierea cursului este o idee “simplistă”. El respinge astfel și comparația cu modelul polonez, unde banca centrală a acceptat la sfârșitul lui 2008 o depreciere șoc a zlotului, pentru a menține dobânzile scăzute la creditele în monedă locală. BNR a adoptat o politică opusă: a controlat deprecierea cursului cu prețul unor dobânzi mari la leu.
În final, Polonia a reușit să evite recesiunea, fiind singura economie din regiune care a rămas pe plus. Economia românească a scăzut cu 7,1% anul trecut și cu 1,5% în primul semestru din 2010.

“A formula idei că «Polonia a depreciat zlotul…» este de o simplitate ziaristică. În Polonia s-au făcut reforme structurale. Ei au avut un câștig din fondurile europene”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a vorbit ieri și despre răspunderea băncii centrale în asigurarea stabilității financiare, respectiv menținerea sănătății băncilor. Din cauză că două treimi din creditele populației și firmelor sunt în euro, un șoc pe curs ar afecta băncile, prin depreciere calității portofoliilor de credite.
Și bancherul Mișu Negrițoiu, șeful ING Bank, admite că euroizarea ține captivă întreaga țară și nu permite BNR să folosească pârghiile monetare – ieftinind creditul în lei și depreciind moneda – pentru a sprijini revenirea economiei. “Dacă există un produs toxic în România, acesta este creditul ipotecar în euro”, spune Negrițoiu. El subliniază că firmele sunt încă supraîndatorate în valută, astfel că o depreciere a cursului le-ar putea pune probleme. Întrebat dacă un curs de schimb aproape de nivelul de 5 lei/euro nu ar fi afectat însă foarte mult consumul local prin împovărarea populației cu credite în euro, Patriciu a evitat răspunsul, spunând doar: “Asta e!”.

Ce spune Isărescu

“Cursul nu este artificial. Putea să fie mai volatil, mai fluctuant. Poate că am evitat (prin intervenții – n. red.) fluctuații excesive, pentru că ar fi transmis semnale negative în toate părțile.”
“Ministerul Finanțelor a avut opt miliarde de euro în ultimii doi ani. Dacă ar fi vândut în piață, euro se ducea spre 3,5 lei. Era cursul mai puțin artificial?”
“Când vezi o creștere cu 20% a exporturilor, trebuie să te gândești, ca economist, cât mai poate stimula o depreciere. Sunt capacități de producție neutilizate în România?”

Ce spune Patriciu

“Cursul real de schimb din acest moment este de peste 4,7-4,8 lei pe euro. Faptul că Banca Națională ține în mod artificial cursul la nivelul actual este greșit.”
Argumentul lui Patriciu a fost că un curs de schimb “real” ar fi impulsionat exporturile, omul de afaceri susținând și faptul că dolarul este o monedă mai importantă decât euro pentru afacerile românești.
“Nu se cumpără nimic în euro. Toate materiile prime le cumpărăm în dolari.”