MISTERELE CUVINTELOR/ Trage storul de la store

In inventarul numelor noi (care adesea nu corespund și unor tipuri noi) de așezăminte comerciale, ceea ce nu a fost (in engleză) ori nu a rămas (in română) market sau shop a fost sau a rămas store, sinonimul preferat de americani pentru a desemna locul de unde iți faci cumpărăturile. Store (la inceput doar verb, apoi și substantiv) iși are, ca multe cuvinte englezești, originea in franceza veche (estorer, “a ridica, a inălța”, din lat. instaurare). Pe la 1300, store insemna “provizii, lucruri cu care te aprovizionezi”, sensul de “prăvălie, loc unde se țin lucrurile spre a fi vândute” născându-se in engleza din America pe la 1720. In zilele noastre, in engleza insulară store se aplică magazinelor mari, in timp ce pentru americani store este numele generic al magazinului, fie el mare sau mic. In româna de după 1990 (inainte nu avem știință să fi fost folosit decât ocazional și cu referire la Lumea Nouă), care a trebuit să consemneze nașterea obiceiurilor și instituțiilor consumiste, store a pătruns și când era, și când nu era cazul. Avem societăți comerciale care și-au atașat un store la nume ca să pară, probabil, afaceri occidentale serioase și nu dughene sau buticuri dâmbovițene: “Fiecare client al Ferrari Store a cheltuit in decembrie in medie 85 de euro” (Z.fin. 7 I 10); “Harley-Davidson Store, care comercializează imbrăcăminte și accesorii moto” (Z.fin. 18 XII 09); “Pentru anul 2010 conducerea Cocor are ca obiective să crească vânzările prin lansarea Cocor Luxury Store…” (Z.fin. 27 I 10). Culmea penibilului este insă atinsă de Orange (firmă, la urma urmei, franțuzească!), care instituie o inutilă distincție intre store și shop: “Pe lângă magazinele in franciză (Orange Store), Orange are și propria rețea de magazine (Orange Shop)…” (Z.fin. 9 II 10). Anchor store, magazinul-nadă, vedeta care atrage grosul clientelei spre un centru comercial, stâlpul de care se sprijină restul prăvălioarelor din complex, a fost tradus in română prin magazin-ancoră sau, mai simplu, ancoră: “Centrul comercial din Varna va avea ca magazin ancoră un supermarket Piccadilly și un cinema multiplex Arena cu 1.300 de locuri” (bloombiz.ro 25 IX 07); “(A)tragerea de retaileri internaționali, cărora li s-au oferit condiții speciale – pentru ancore, iar in unele cazuri chiar și contribuții la cheltuielile de amenajare” (Financiarul 7 XI 09). Big-box store (foto 1), construcția paralelipipedică fără geamuri, fără etaj, fără fundație, fără stil, așezată pe o placă de beton de mari dimensiuni (mii sau, in Statele Unite, zeci de mii de metri pătrați), găzduiește un mare magazin. Spre deosebire de sinonimele sale megastore sau superstore,termenul pune accentul pe aspectul exterior: “Analizăm la Iași posibilitatea de a pune cât mai multe big box-uri (clădiri cubice specifice hipermarketurilor sau magazinelor de bricolaj n.r.)…” (Z.fin. 21 V 09). Comerțul desfășurat in asemenea cuburi impersonale, gândite exclusiv pentru a asigura eficiența, a ajuns chiar să fie numit “comerț de tip big-box”. Megastore și superstore pun accentul pe dimensiuni, nu pe formă. Dacă megastore pare a fi legat, in română, doar de firma Altex, care iși numește astfel magazinele de mare suprafață (“Un nou megastore in Capitală. Compania Altex a inaugurat al treilea magazin Megastore din București”, Gardianul 25 V 05), superstore apare legat de numele a două companii, Gima (“Succesul inregistrat de Gima la București Mall i-a determinat pe managerii companiei să deschidă un al doilea superstore in Prisma Town”, Capital 29 VI 00) și Proges (“Proges a deschis un nou superstore in Buzău”, Curierul naț. 2 IX 09). Vor reuși megastore și superstore să se generalizeze? In ce ne privește, nu le dorim succes. Discount store sau discounter, magazinul care vinde cu prețuri mai mici decât magazinele obișnuite, apare in românește sub forma sintagmei magazin de tip discount (“Investiții majore in dezvoltarea unor rețele de magazine de tip discount, in care să primeze raportul calitate-preț”, Săpt. fin. 15 VII 05) sau a substantivului neutru discounter (“Cei mai ieftini retaileri alimentari de pe piață, discounterele, au câștigat teren anul trecut in fața supermarketurilor, din cauza scăderii puterii de cumpărare a românilor”, Z.fin. 28 I 10). Bucureștiul are, de aproape un deceniu, și un hard-discounter, deschis inaintea unor discountere obișnuite: “La patru luni de la deschiderea primului magazin de tip hard-discounter in Romania, XXL Mega Discount, numărul vizitatorilor a ajuns să fie de 18.000 pe zi, din care o treime sunt și cumpărători…” (Z.fin. 24 VIII 01). Despre convenient/convenience store să lăsăm să dea explicații și să propună traduceri citatele din presă: “Este vorba de sistemul așa-numit convenient-store, adică un lanț de magazine de cartier (un fel de “magazinul de la colțul blocului”), unde este de regulă trafic intens de populație și in care se pot cumpăra țigări, produse de patiserie, bilete de loterie, cafea, hot-dog și presă” (Săpt.fin. 26 VI 09); “Conceptul de convenience store modern (magazin de proximitate – n. red.) există acum doar in benzinării. In 2015 mă aștept să văd pe piața locală peste 1.000 de magazine de acest tip și mai mulți jucători mari, de talie internațională” (Z.fin. 13 I 10). Așa ne trebuie! Corner store este magazinul de cartier, magazinul de la colțul străzii, dar folosirea sintagmei englezești il propulsează in sfera comerțului planetar, ridicându-l la statutul de categorie: “Am deschis de asemenea zece magazine format «corner store»…” (Z.fin. 29 X 09). Drugstore este o farmacie și ceva in plus: “Farmaciile de tip drugstore comercializează, pe lângă medicamente (…) o gamă de produse asociate, cum ar fi cosmeticele, produsele de infrumusețare, produse de nutriție, pentru ingrijirea copilului” (Z.fin. 31 X 05). Department store este numele nou, american, pentru ceva ce aveam deja: “Definiția de «department store» (grand magasin – in limba franceză; mare magazin – in limba română) diferă adesea de la o țară la alta” (ronduldesibiu.ro 11 X 09). La fel și general store, magazinul universal de la sate sau din orașele mici: “Chioșcul, spațiu de recreere sau prăvălie «general store»?” (J.naț. 21 VIII 08). Și tot la fel factory store, magazinul care vinde la preț de fabrică: “Incepând din anul 2006, compania clujeană desfășoară activități de comercializare a produselor proprii și in Romania, prin intermediul magazinului Factory Store, deschis in Cluj-Napoca…” (Z. fin. 11 V 09). Dar culmea sclifoselii anglicizante este atinsă de cei care iși scriu cu mândrie in cartea de vizită funcția de store manager, sinonimul emfatic-internaționalizant pentru șeful de magazin: “Raluca E., store manager…” (Z.fin. 22 XI 09). Una dintre invențiile recente in materie de comerț este magazinul adaptat pentru un anumit stil de viață și model de cumpărător: magazinul-concept, concept-store (foto 2), apărut la noi in ultima parte a anului 2009: “Unui astfel de public se adresează concept-store-urile. Unui public care are nevoie de individualizare…” (hotcity.ro 13 I 10); “Concept store (…) nu este nici magazin specializat, nici boutique de marcă, nici showroom. Este câte ceva din toate, un loc de cumpărături și destindere in același timp (…) Se dorește a fi un spațiu sofisticat, rafinat, care reunește branduri de inaltă clasă” (R.l. 28 II 08). In loc de concluzie, să ascultăm uimirea unui canadian de origine română: “Mă intreb de ce bucureștenii cumpără flori de la «Gherghina Flowers», merg in week-end la «mall», cumpără cafea de la «General Store» și se mută in cartierul de blocuri «Amita Gardens»” (Formula AS 840 / 08). Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi in ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Făramiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți.