Opinie Dragos Damian: MEBO în spitale
Statisticile de afaceri ale industriei științelor vieții din țările CEE arată că în număr mare companiile aflate în proprietate publică și privatizate în anii ’80 și ’90 prin metoda MEBO (management & employees buy-out) s-au dezvoltat cu succes și că “responsabilizarea prin împroprietărire” a angajaților a avut rezultate dincolo de așteptări.
Statisticile de afaceri ale industriei științelor vieții din
țările CEE arată că în număr mare companiile aflate în proprietate
publică și privatizate în anii ’80 și ’90 prin metoda MEBO
(management & employees buy-out) s-au dezvoltat cu succes și că
“responsabilizarea prin împroprietărire” a angajaților a avut
rezultate dincolo de așteptări.
Este de închipuit o astfel de soluție astăzi în cazul spitalelor
din România? Poate funcționa la diversitatea și complexitatea
serviciilor unui spital practica introdusă de fapt de mai multă
vreme în cazul cabinetelor de medicină generală?
Într-un mod simplist, incomplet și nestructurat am redat mai jos un
fel de tablou de bord – un check-list al unor puncte cheie care ar
putea sta la baza împroprietăririi medicilor cu spitalele și
funcționarea noilor instituții private:
n Se trece patrimoniul spitalelor în proprietatea angajaților
spitalului – sub forma de acțiuni, cupoane, alte forme de
repartizare a activelor – avându-se în vedere o serie de restricții
referitoare la înstrăinarea sau schimbarea destinaței
acestuia;
n Se stabiliesc principiile statutare, juridice, administrative și
operaționale (medicale) de funcționare a spitalelor astfel
privatizate și se adoptă o modalitate de conducere de tipul
practicilor de bună guvernare corporatistă în sistem dual (AGA, CA,
CEO);
n Se definesc structura organizațională și
core-business operațional urmând a se canaliza și sustenabiliza
resursele în direcția activităților curente și dezvoltării
strategice care să le susțină;
n Se identifică și contractează
sursele de finanțare:
– publice (asigurările de sănătate, contracte universitare
etc)
– private (coplata, asigurări de sănătate, servicii corporatiste
etc)
– altele (comunitare, de afaceri, parteneriate, externalizări /
internalizări, M&A cu alte spitale etc)
n Se stabilesc și se măsoară indicatori
de performanță – operaționali și financiari – și se introduc
instrumente de evaluare,
control și îmbunătățire a performanței
(analiza).
Ce va face statul după privatizarea spitalelor în privința
asistenței medicale terțiare?
Obligatoriu păstrează în proprietate și administrare sistemul
medical de urgență și instituțiile de interes național sau
public.
Certifică spitalele în baza normelor existente și controlează
standardele de asistență medicală.
Stabilește criteriile minimale de finanțare prin surse publice și
de indicatori de performanță și contractează serviciile spitalelor
exclusiv în baza acestora.
Spitalele să fie ale medicilor. Este oare o idee impracticabilă? Se
poate testa/valida pe un pilot?
Este inutil să amintim aici că noii proprietari ai spitalelor vor
avea tot interesul să vaporizeze practicile blamate în prezent
(risipa de resurse, achizițiile necontrolate, plățile informale,
incompetența profesională etc.) și să contracteze cât mai multe
surse de finanțare private.
În orice caz, înăuntru sau în afara unui astfel de proiect, este de
dorit să se renunțe la demonizarea în masă a medicilor.
Dragoș Damian – CEO al companiei Terapia
Ranbaxy
-
Urmează sărbători bogate pentru retailul alimentar: „Românii renunță la multe cheltuieli discreționare și se orientează mai mult către consumul acasă. Industria de FMCG este una dintre cele mai reziliente în perioadele dificile financiar“. Analiștii companiei de cercetare de piață NielsenIQ vorbesc despre un „optimism prudent“ în T4 2026Eveniment · 13 noiembrie 2026
-
Analiză ZF. Cum arată piața untului față de acum cinci ani: jucătorii au avut încasări mai mari cu 23%, dar volume sub nivelul din 2020. Grupul francez Lactalis deține 53% din vânzările de unt din retail, de peste cinci ori mai mult decât următorul jucătorRetail&Agrobusiness · 13 noiembrie 2026
-
Silvia Axinescu, counsel, Reff & Asociații | Deloitte Legal: Pentru companiile care folosesc agenți AI, riscul unei amenzi pe AI Act este deocamdată aproape zero, pentru că România nu are încă o autoritate desemnată formal, dar ele răspund deja față de persoanele prejudiciate de un agentBusiness Hi-Tech · 13 noiembrie 2026