Pantofii/ de Ofelia Prodan

Își aranjă pantofii sub pat.

Îngenunche, închise ochii și cu palmele

împreunate la piept se ruga.

Din camera alăturată, gemetele

de plăcere ale surorii mai mari

sfredeleau pereții.

Începu să se roage mai întâi șoptit,

apoi cu voce tare. Gemetele încetară,

dar imediat un țipăt prelung îi tăie

respirația. Se prăbuși pe podea,

în spasme, sfâșiind cu dinții

pielea perfect lăcuită a pantofilor.

Din volumul Călăuza, ed. Cartea românească, 2012