Versiunea completă
Ziarul de Duminică

POEMUL SAPTAMANII/ Alzheimer. Umbre și intuneric

Cum cad, ca frunzele pomilor in toamnă, cum dispar din tezaurul de aur. Vorbele, comoară de lumină de imagni, pier... se șterg... și cu ele trecutul... Ah, vorbele! Ah, vorbele căutate cu disperare nesfârșită! Ah, vorba regăsită in grădină! Pe…

Ernesto Kahan · 11 noiembrie 2009 · 1 min de citit

Cum cad, ca frunzele pomilor in toamnă, cum dispar din tezaurul de aur. Vorbele, comoară de lumină de imagni, pier… se șterg… și cu ele trecutul… Ah, vorbele! Ah, vorbele căutate cu disperare nesfârșită! Ah, vorba regăsită in grădină! Pe un jeț triumfător! Surâsul..! Acasă iar! Strălucirea! O clipă, Si iar uitată… Si in final reduse la o privire, incețoșată… neclară… mută… atât… Poem tradus de Lidia Vianu, după varianta in engleză de Lyn Coffin

Ernesto Kahan este medic, universitar și poet. Spațiile lui de referință sunt Israel și Argentina. Născut in Argentina in 1940, cariera l-a purtat prin universități din Peru, Republica Dominicană, Mexic și Spania. Palmaresul lui de premii e impresionant și adună la un loc domeniul medicinei, păcii, literaturii, globalizării. Personalitate de un dinamism exemplar, Ernesto Kahan e prin excelență omul cetății secolului 21, care reprezintă zona socială, culturală și de elită a lumii in care trăim, și in care excelează și e recunoscut internațional ca atare (Lidia Vianu).

Citește și