Povara istoriei și chemarea literaturii/ de Rodica Grigore
Dată fiind întreaga sa activitate de critic și teoretician literar, precum și modul în care, în mai toate studiile și eseurile sale, a analizat influența istoriei asupra existenței omenești și asupra discursului literar, nu e un fapt deloc surprinzător că Hayden White își prefațează cartea intitulată Tropics of Discourse. Essays in Cultural Criticism cu câteva considerații foarte interesante refe…
Dată fiind întreaga sa activitate de critic și teoretician literar, precum și modul în care, în mai toate studiile și eseurile sale, a analizat influența istoriei asupra existenței omenești și asupra discursului literar, nu e un fapt deloc surprinzător că Hayden White își prefațează cartea intitulată Tropics of Discourse. Essays in Cultural Criticism cu câteva considerații foarte interesante referitoare la raportul stabilit, în diferite epoci culturale, între conștiința umană, narațiunea istoriografică și ficțiunea literară.
Încă de la început, autorul evidențiază subtila legătură dintre adevăr, realitate și opera literară, ținând seama de stadiile dezvoltării umane, așa cum au fost ele definite de Jean Piaget. Căci, din punctul de vedere al lui White, orice încercare de cercetare a naturii realității, incluzând aici și ceea ce el numește „practica Istoriei”, este guvernată de exact acele stadii psihologice, dar pe care autorul preferă să le denumească, aici, utilizând terminologia lui Vico, „tropii majori ai metaforei, metonimiei, sinecdocii și ironiei”. Este meritul lui White de a fi reușit să unească atât de convingător conceptele impuse de Piaget cu gândirea lui Vico și mai cu seamă să dea un sens superior rezultatului. Astfel, după cum aflăm din Tropics of Discourse, percepția cea mai timpurie a oricărui copil este aceea a universului înconjurător înțeles ca unitate deplină, ca tot unitar, acesta reprezentând, din punct de vedere psihologic și simbolic, nivelul metaforei. Ulterior, pe măsura înaintării în vârstă, ființa umană va înțelege obiectele ca fiind „separate / divizate / disparate”, conștiința subiectului însuși apărând, așadar, ca ruptă / separată de legăturile anterioare. De aici identificarea acestui stadiu cu metonimia ori cu sinecdoca, după caz. Etapa finală este reprezentată de capacitatea conștiinței omenești, acum pe deplin maturizată, de a substitui un obiect cu altul și de a regândi, astfel, întreaga lume din jur, modelul putând fi mereu extins, nuanțat sau perfecționat, acesta fiind echivalentul, din punctul de vedere al cercetătorului american, al intuirii sensurilor și semnificațiilor ironiei.
Însă autorul nu se oprește aici, ci își nuanțează opiniile, căci, într-un substanțial capitol intitulat Povara istoriei (The Burden of History), el identifică aspectele care individualizează profund activitatea istoricului și o separă de aceea a artistului ori a omului de știință. Căci, dacă în veacurile anterioare, menirea istoricului a fost mai cu seamă aceea de a construi o simbolică punte între adevăruri personale, aparent ireconciliabile, țelul noilor generații de istoriografi ar trebui să fie de a face istoria cu adevărat relevantă, utilizând, pentru aceasta, atât metodele și terminologia științifică, cât și resorturile artistice, doar astfel vechea istorie putând deveni, din perspectiva lui White, esențială pentru provocările realităților noii lumi în care trăim.
În paginile următoare, adunate sub titlul Interpretarea în istorie (Interpretation in History), teoreticianul american se situează pe o poziție clară de apărare a istoriografiei, în ciuda părerii extrem de tranșant exprimate de numeroși critici – literari și nu numai – privind așa zisa interpretare (nu o dată tinzând spre extrem) și literaturizare (mereu foarte posibilă) la care discursul istoriografic ar putea ajunge. Căci, pentru Hayden White, istoria este, prin toate datele sale, un proiect literar, în cel mai bun și deplin sens al cuvântului, marcat în mod definitoriu de fapte ce primesc sens datorită subiectului relatat, paradigmei utilizate și ideologiei la care istoricul aderă în mod conștient sau inconștient. Prin urmare, așa cum cititorul înțelege din secvența finală a acestei cărți, The Fictions of Factual Representation (Ficțiunile reprezentării factuale), istoria nu numai că trebuie privită și citită ca o formă aparte de artă – extrem de apropiată în esența sa de literatura de cea mai bună calitate – ci trebuie și interpretată și transmisă generațiilor viitoare ca atare.
Hayden White, Tropics of Discourse. Essaus in Cultural Criticism, The Johns Hopkins University Press, Baltimore & London, 2010
-
ZF DESCHIDEREA DE ASTĂZI. Cum va merge bursa. Urmăriți marți, 17 noiembrie 2026, ora 09.30 o discuție cu Valentin Miron, cofondator VMB PartnersBurse - Fonduri mutuale · 16 noiembrie 2026
-
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată a României în cadrul PNRR, de 2,67 mld.euro. Comisia va comunica ce jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător și poate decide să reducă finanțarea dacă țintele nu sunt atinse ulterior de RomâniaZF 24 · 16 noiembrie 2026
-
Aquila, unul dintre cei mai mari distribuitori de bunuri de larg consum din România și regiune, și-a stabilit ca obiectiv pentru 2031 venituri de 1 mld.euro și o marjă EBITDA de 5-6%, prin extinderea portofoliului de branduri proprii, precum și achiziția de companiiZF 24 · 16 noiembrie 2026