Versiunea completă
Business Internaţional

Schița viitorului Uniunii Europene prevede cedarea controlului bugetelor naționale și al băncilor

Schița viitorului uniunii monetare și al Uniunii Europene, creionată de șefii celor mai importante instituții europene, cere statelor membre predarea puterii de a conduce băncile și cedarea în parte a controlului bugetelor naționale pentru realizarea unei uniuni bancare și unei integrări fiscale mai strânse. Planurile vor fi discutate de șefii de state și de guverne din UE la cel de-al 19-lea sum…

Bogdan Cojocaru · 25 iunie 2012 · 4 min de citit

Schița viitorului uniunii monetare și al Uniunii Europene, creionată de șefii celor mai importante instituții europene, cere statelor membre predarea puterii de a conduce băncile și cedarea în parte a controlului bugetelor naționale pentru realizarea unei uniuni bancare și unei integrări fiscale mai strânse. Planurile vor fi discutate de șefii de state și de guverne din UE la cel de-al 19-lea summit de criză, pe 28-29 iunie, și se vor lovi cu siguranță de rezistența celor mai mari economii europene, Germania și Franța.

Documentul (care poate fi modificat până la sum­mit) stabilește detaliile celor patru “stâlpi” ne­ce­sari pen­tru o uniune economică și monetară pu­ter­nică despre care liderii europeni cred că este ne­vo­ie pentru ca uniu­nea monetară să aibă un viitor sigur, scrie Thomson Reuters.

Planurile au fost schițate de președintele CE Jose Manuel Barroso, pre­șe­din­te­le Con­si­liului European Herman Van Rompuy, pre­ședintele BCE Mario Draghi și de Jean-Claude Juncker, șeful Euro­group, grupul miniș­trilor de finanțe din zona euro.

În condițiile în care sistemul bancar dă dovadă de slăbiciuni majore în fața crizei, liderii europeni au su­bli­niat deja că primul domeniu în care trebuie să lu­cre­ze este integrarea bancară. Ei încearcă să ru­pă legă­tu­rile din­tre băncile cu probleme și gu­ver­ne­le înda­to­rate. O în­grijorare imediată este siste­mul bancar spa­niol, din cau­za căruia țara a ajuns în pra­gul bailout-ului. Oficialii UE cred că la o astfel de uniune se poate ajun­ge într-un sin­gur an, însă Ber­linul vrea mai întâi o inte­gra­re fiscală mai strân­să, ceea ce ar dura mai mult de­oare­ce pen­tru aceasta va fi nevoie de modificarea Tratatului UE.

Băncile, în prim-plan

Documentul oferă cele mai multe detalii legate de propunerile despre bănci, insistând pe nevoia unui supraveghetor bancar unic, o schemă comună la nive­lul UE pentru garantarea depozitelor și un singur fond de salvare a băncilor. Supraveghetorul bancar ar putea fi însărcinat cu controlul tuturor băncilor din UE sau doar cu al celor care au importanță sistemică și opera­țiuni la nivel internațio­nal. Responsabilitatea suprave­ghe­rii băn­cilor sistemice va fi primită probabil de BCE, iar Au­to­ritatea Bancară Europeană va coor­do­na ac­ti­vi­ta­tea instituțiilor naționale de reglementare din domeniu.

Despre un fond de salvare a băncilor, docu­men­tul cere un mecanism unic “cu puteri largi” care să fie finanțat prin taxe percepute sistemului ban­car precum taxa pe tranzacțiile financiare. Un as­tfel de mecanism ar oferi “o soluție europeană inte­grată pentru salvare”.

Pentru sprijinirea sistemului bancar ar putea fi ne­voie de “colectivizarea imediată și permanentă” a ris­cu­lui, subliniază schița, ceea ce sugerează că fon­dul per­ma­nent de bailout al zonei euro ESM ar putea fi folosit pen­tru recapitalizarea directă a băn­ci­lor, așa cum cere Ita­lia. În prezent, rețeta tra­di­țio­na­lă de salvare a băn­ci­lor presu­pu­ne fonduri ca­nalizate prin inter­me­diul guvernului. Toate aceste propuneri pot fi apli­ca­te sub actualele reguli UE relativ rapid, notează documentul.

La secțiunea în care este exa­mi­nată coor­do­narea fiscală mai strân­să, do­cumentul arată că este nece­sar ca li­de­rii europeni să trea­că mai departe de actualele pro­pu­neri legislative, pre­cum tra­ta­tul fiscal cerut de Germania, pe care 25 din cele 27 de state ale UE s-au an­ga­jat să-l adopte. Schița arată că rea­li­zarea unei in­tegrări fiscale și bancare mai strân­se va fa­cilita procesul de mutualizare a dato­rii­lor și in­di­că op­țiu­nea înființării unui fond de “ier­ta­re” a da­to­riilor na­țio­nale. În acest fond s-ar trans­fera o parte din da­to­riile statelor, care vor fi răs­pun­ză­toa­re în comun pentru pla­ta lor. Plata s-ar face în 20-25 de ani.

Deși vine din partea unor economiști germani și este sprijinită de Franța și Italia, propunerea fon­du­lui de “iertare” a datoriilor s-a lovit până acum de îm­po­tri­virea Germaniei. Ideea colectivizării datoriilor na­țio­nale nu a fost exclusă complet de cancelarul german An­gela Merkel, însă aceasta insistă că o astfel de solu­ție poate fi aplicată doar la sfârșitul procesului de inte­gra­re fiscală. Propunerile instituțiilor UE se vor lovi la summit și de rezistența Franței, care este reticentă în a ceada o parte din suveranitate.

Citește și