Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Scrisoarea aruncată înapoi/ de Vasile Vlad

Atârn, aici, de-o lacrimă, și lupta asta se cheamă dezlegare sau aproape așa. Știi și tu, și bine, și definitiv, să desenezi cruci pe lucrurile atinse, cum și eu așijderea știu, și uneori cânți în marginea amurgului duminica din ochii…

Vasile Vlad · 23 august 2012 · 1 min de citit

Atârn, aici, de-o lacrimă,

și lupta asta se cheamă dezlegare

sau aproape așa.

Știi și tu,

și bine, și definitiv,

să desenezi cruci pe lucrurile atinse,

cum și eu așijderea știu,

și uneori cânți în marginea amurgului

duminica din ochii iubitului.

Eu îngenunchi într-o frunză

din toamna asta largă în ploi,

și bineînțeles desenez,

în timp ce te ascult vorbind

pe apele puhoite,

cu ochii îndepărtați acolo,

înaintând lent și decis, pe spate,

tu însăți o cruce, Ofelia.

Din volumul Vasile Vlad, Omul fără voie, Editura Cartea românească, București, 1980

Citește și