Șeful Erste ar vrea ca FMI să relaxeze țintele de deficit pentru cofinanțarea mai multor proiecte UE

“România se află într-o situație cu obiective conflictuale: avantajul său puternic sunt fondurile disponibile de la UE, dar pentru a putea fi folosite este nevoie și de finanțare guvernamentală. Dacă se alocă bani de la buget, sunt încălcate țintele de deficit stabilite cu FMI și apare un conflict de «interese». FMI ar putea relaxa țintele pentru ca fondurile europene să fie folosite. Acesta va fi un exercițiu foarte interesant în lunile următoare”, a declarat șeful Erste.

Băncile au un interes direct în succesul unui asemenea demers, având în vedere că mulți antreprenori și autorități publice au nevoie de credite pentru a putea cofinanța fondurile europene pe care încearcă să le obțină.
Rămâne de văzut dacă lobby-ul bancar în această direcție va fi la fel de puternic ca în cazul modificărilor solicitate la Ordonanța 50 privind contractele de credite pentru persoane fizice.

Cert este că multe proiecte cu finanțare europeană sunt anulate sau eșuează pe parcurs fie pentru că alocările bugetare pentru cofinanțări se întrerup, fie pentru că proiectele respective nu pot obține și finanțare bancară.
Manfred Wimmer, CFO al Erste Group și fost președinte executiv interimar al BCR, subliniază poziția de dependență a statului față de cele mai puternice bănci de pe piața locală.

“Din 2009 băncile cu interes strategic în România au fost parte a acordului cu FMI, și-au menținut expunerile și au reprezentat o sursă substanțială de finanțare a guvernului. Probabil că această finanțare va continua și chiar va crește într-o anumită măsură”, a declarat Wimmer.
Întrebat de un analist care ar fi alternativele guvernului pentru finanțarea deficitului bugetar în eventualitatea în care acordul cu FMI ar deraia, Wimmer apreciază că statul se va întoarce tot spre băncile care au interese în România.

Din punctul de vedere al politicilor pe care le-ar putea urma guvernul în perioada următoare, oficialul Erste se așteaptă la menținerea direcțiilor actuale.
“Probabil vor continua cu reducerile de cheltuieli și cu măsurile de austeritate în măsura în care o vor putea face fără să se ajungă la vreo revoluție.”
Cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale Erste la nouă luni, reprezentanții grupului austriac au primit foarte multe întrebări privind atât situația generală din România, cât și cifrele raportate pentru BCR, cea mai mare bancă locală și cea mai mare investiție a Erste.
Treichl spune că sunt unele semne că economia și-ar putea reveni anul viitor, însă nu atât de mult ca în cazul Cehiei, de exemplu. El vede în continuare presiuni mari pe IMM-uri și pe microfirme, activitatea fiind foarte redusă și fără perspective de îmbunătățire până în 2011.

La nivel macroeconomic, el consideră că România are marele avantaj al datoriei publice externe reduse, avantaj pe care alte țări nu îl au. La sfârșitul lunii august, datoria publică externă pe termen mediu și lung se ridica la 13,5 mld. euro, la care se adăugau 5,7 mld. euro bani de la FMI care au mers direct la finanțarea deficitului bugetar. “Problema României este că nimeni nu o creditează și din cauza asta au nevoie de FMI.”
În general, Treichl rămâne la opinia că România are multe probleme “auto-create”.

Treichl nu crede că politicienii români sunt în stare să adopte o taxă specială pe bănci
“Nu cred că în România va fi introdusă o taxă pe bănci pentru că ar trebui ca politicienii să cadă de acord pe o temă și cum ei nu pot cădea de acord pe nimic în general, nu văd de ce ar face-o în cazul taxării băncilor”, afirmă Treichl.
El spune că au fost unele discuții în urmă cu câteva luni – deși acestea nu au fost făcute publice de vreo autoritate a statului, dar deocamdată “este liniște”.
Solicitat să ofere amănunte de la fața locului, Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a explicat posibila apropiere dintre guvernele român și ungar pe această temă prin faptul că UDMR, partid care reprezintă minoritatea maghiară de circa 15% din România, are un cuvânt de spus în coaliția guvernamentală de la București.
“În prezent este liniște pe frontul taxei bancare.”

Ungaria și-a atras protestele vehemente ale bancherilor după ce a introdus în iulie o taxă specială de 0,5% pe activele bancare de peste 180 mil. euro (minus active interbancare).
Treichl spune că marea întrebare este când va apărea o taxă la nivelul întregii Uniuni Europene. “Cred că va veni la un moment dat, în 2011 sau 2012, iar atunci Ungaria se va alinia probabil la acel nivel.”
În România oficialitățile nu s-au pronunțat pe acest subiect cu excepția ministrului mediului Laszlo Borbely, vicepreședinte al UDMR, care a declarat că susține aplicarea și în România a unei taxe bancare.

În Ungaria, guvernul a trecut și peste opoziția FMI, în condițiile în care acordul cu instituția financiară a și fost suspendat din mai multe motive. Este greu de crezut că guvernul de la București și-ar asuma un asemenea proiect, în condițiile în care FMI a ajuns să condiționeze continuarea acordului de modificarea Ordonanței 50 care i-a supărat pe bancheri.