Topul băncilor care înregistrează cele mai multe credite neperformante

Băncile din top 10 după active au fost a­fec­tate diferit de creșterea nu­mărului clien­ților care au încetat să-și plă­tească ratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelor neperformante în to­ta­­lul împrumuturilor acordate variază într-un interval foarte larg, cuprins între 6% și 22%, potrivit datelor publicate de instituțiile de credit la jumătatea anului.

Fără nicio excepție, tendința a fost însă de deteriorare a portofoliilor. Dintre cele mai mari zece bănci după valoarea activelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului de credite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelor de 21,6% încă de la sfârșitul lui martie. Austriecii nu au publicat date privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului, dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil. euro, aproape ju­mătate din neperformantele înregistrate în toate celelalte țări din Europa Centrală și de Est unde banca este prezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING și banca de stat CEC Bank nu au anunțat rezultatele după primele șase luni.

BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătatea anului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în timp ce Bancpost și UniCredit Țiriac consemnau rate de neperformanță de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situau Alpha Bank cu o pondere a neperformanțetor în total credite de 5,7%, BRD cu 5,9% și Banca Transilvania cu aproape 6%.

Raiffeisen a raportat la sfârșitul lui iunie credite neperformante reprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată de neperformanță de 8,5% (conform metodologiei de calcul a BNR). Banca Românească prezintă însă și un indicator al neperformantelor ajustat cu valoarea garanțiilor, creditele neperformante coborând în acest caz până la 4,8% din portofoliu. În martie-aprilie, când economia părea să se îndrepte în direcția bună, bancherii se așteptau ca vârful neperformantelor să fie atins la jumătatea acestui an, dar așteptările le-au fost date peste cap de anunțarea măsurilor de austeritate, în primul rând de tăierea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar. Așadar, în prezent, cele mai optimiste estimări indică o stabilizare a calității portofoliilor de credite abia spre finalul lui 2010. ”Sper ca tendința de deteriorare a portofoliilor de credite să se oprească undeva în trimestrul patru. E­­voluția din trimestrul trei ridică încă semne de în­trebare din cauza măsurilor fiscale adoptate în ultima pe­­rioadă, dar după ce va trece impactul acestor mă­su­ri aș vedea o rațiune pentru stabilizarea creditelor ne­­per­formante”, comentează analistul economic Aurelian Dochia.

La nivelul sistemului bancar, creditele trecute în categoria îndoielnic și pierdere – cu întârzieri la plată de peste 60 de zile – ajungea în iulie la 18,6% din împrumuturile totale, de la 15,3% la sfârșitul anului trecut.

În condițiile creșterii neperfor­mantelor, băncile au fost nevoite să aloce sume mai mari pentru con­stituirea de provizioane, astfel că la ju­mătatea anului pierderea cumulată pe întreg sistemul bancar se ridica la peste 55 de milioane de euro, după un profit de 100 de milioane de euro în intervalul ianuarie-martie.
Cele mai mari probleme se înregistrează în rândul băncilor de talie mică, din cauza dimensiunilor reduse acestea nu au reușit să-și diversifice riscurile.
De exemplu, Carpatica – o bancă de talie mică specializată pe finanțarea IMM-urilor – înregistra la sfârșitul lui iunie credite cu întârzieri la plată mai mari de 60 de zile de 694 de milioane de lei (158 de milioane de euro), repre­zen­tând 56% din soldul total al împrumuturilor acordate. Carpatica este listată la Bursa de Valori București (BVB) și este obligată să publice trimestrial rezul­tatele finan­ciare, în timp ce alte bănci mici sunt mult mai puțin transparente.

În contextul creșterii neperforman­telor și al deteriorării percepției de risc după anunțarea de către Guvern a măsurilor de austeritate, băncile au stopat procesul de reducere a do­bânzilor la credite înregistrat în prima jumătate a anului, iulie fiind a doua lună consecutivă de creștere a costului finanțării.
În paralel, spun analiștii, revenirea creditării este împiedicată și de lipsa de cerere solvabilă din partea clienților, care în contextul incertitudinilor din eco­nomie au renunțat la planurile de investiții pentru care ar fi putut obține finanțare.
“Evident, există destule companii aflate într-o situație dificilă și care ar avea nevoie de finanțare, dar băncile sunt prudente cu astfel de clienți pentru că în ultimă instanță aceștia sunt cei care contribuie la creșterea neperfor­mantelor”, mai spune Aurelian Dochia.