Ultimul Culianu, văzut de Patapievici

Fascinat de Ioan Petru Culianu, protagonistul cărții sale – dar cine nu ar fi fascinat de un om de o asemenea anvergură spirituală și culturală!? -, H.-R. Patapievici declară din start că nu intenționează decât să înțeleagă metoda la care ajunsese acesta în ultima parte a vieții sale scurtate atât de dramatic.

Care este această metodă revoluționară? Influențat deopotrivă de studiile unor specialiști în hermetism (precum Giordano Bruno) sau de “artele memoriei”, dar și de teoria fractalilor sau de psihologia cognitivă, în ultima parte a vieții Culianu a ajuns “să conceapă ideea că totul poate fi definit în termeni de mind games – jocuri ale minții (…). De pildă, susținea Culianu, toate datele controversei hristologice pot fi complet analizate dacă admitem ideea că Iisus Hristos se află în centrul unui fractal multidimensional. A-l analiza înseamnă a descrie modul în care toate aspectele relevante ale figurii lui Hristos (divinitate, umanitate, natură, substanță etc.) pot fi deduse din câteva afirmații de bază, potrivit unor reguli de producere simple, de tip opțiune binară”.
“Ultimul Culianu” este o carte de aventuri în care se vorbește despre un om de știință – român, născut la Iași -, care are îndrăzneala de a considera că a găsit “o bază cognitivă a unității tuturor teoriilor științifice, filozofice și religioase, precum și a tuturor formelor de cultură”.

Articolul integral poate fi citit în Ziarul de Duminică de vineri, 9 iulie, la rubrica SPIRITUALIA.