Un român, șef peste businessul regional al Walmark

Producatorul ceh de suplimente alimentare Walmark l-a numit pe Cătălin Vicol, șeful diviziei din România, în poziția de director regional, din care coordonează activitățile în trei țări, România, Bulgaria și Ungaria, adică un business de 25-30 mil. euro și aproximativ 140 de oameni. Numirea a intrat în vigoare la 1 iunie.
Vicol, 36 de ani, lucrează în cadrul diviziei locale a producătorului ceh încă din 2003, când ocupa poziția de director de marketing, iar în urmă cu doi ani și jumătate a fost numit director general. Vicol are studii economice și anterior venirii la Walmark a lucrat în FMCG.
El nu este primul român recrutat pentru o poziție în cadrul rețelei internaționale a Walmark. În 2008, Horia Vîlcu, fostul director general al Walmark România, a preluat conducerea filialei din Franța.

Un business care a rămas pe creștere
Pe piața locală, Walmark are un business de peste 14 mil. euro anual, iar în perioada ianuarie – mai 2010 vânzările au crescut cu 14% în valoare și 9% în volum, potrivit datelor citate de Vicol.
“Rezultatele Walmark sunt mai bune decât rezultatele pieței. Piața totală a crescut cu 8% în lei, însă este o creștere artificială pentru că în volum a scăzut cu 3%. Această situație ar putea fi explicată prin două direcții: creșterea prețurilor datorată ratei de schimb valutar având în vedere că majoritatea jucătorilor sunt importatori și comportamentul de consum al populației care se orientează spre ambalaje mai mari pentru a eficientiza costul pe tratament”, a explicat Cătălin Vicol.
Potrivit estimărilor sale, în medie prețurile suplimentelor alimentare au crescut cu 20% la nivelul pieței.
Rezultatele din primele cinci luni ale anului s-au datorat, potrivit lui Vicol, unor campanii de marketing și managementului portofoliului de produse. Compania investește în promovare în jur de 70 mil. lei (rate card), bugetul nefiind modificat în ultimii ani pe fondul crizei.
La 31 mai, Walmark a închis anul financiar 2010, în care vânzările s-au păstrat pe creștere, având un plus de 4%, în timp ce profitul brut s-a majorat cu 18% în lei față de anul financiar anterior.
“Renegocierea tuturor contractelor din companie, pe care le-am trecut din euro în lei (…), ne-au permis majorarea profitului”, a spus Cătălin Vicol, care a precizat că în afară de lumină și gaze toate contractelor au fost renegociate.
În cadrul diviziei din România a Walmark lucrează 60 de persoane, în ușoară creștere comparativ cu anul trecut.
Portofoliul din România al companiei cehe numără 25 de branduri, dintre care ArtroStop generează 25% din vânzări. Alte branduri ale Walmark sunt MemoPlus, GinkoPrim, Clarinol, Minimartieni sau Varixinal, Urinal. În acest an, compania și-a propus lansarea a “cel puțin două branduri”.

O piață cu 123 de jucători
Potrivit datelor citate de Walmark, piața de suplimente alimentare (prin farmacii) este de 100 mil. euro anual, iar primii zece jucători dețin 70% din piață. Walmark este lider pe această piață, cu o cotă de 21,5% în intervalul de 12 luni încheiat în mai 2010. În această industrie sunt 123 de jucători, iar compania de pe poziția zece are o cotă de 2,2%.
“Aș vrea ca piața să revină la creșteri de 20-30% astfel ca în zece ani să ajungem la consumul mediu din Europa. Însă uitându-mă la ceea ce se întâmplă în jur, sunt îngrijorat de nivelul consumului în viitor”, a mai spus Cătălin Vicol.
În legătură cu o eventuală revenire la cota progresivă de impozitare, variantă avansată recent de ministrul finanțelor, Vicol este de părere că va avea un impact negativ în mediul de business.
“Colectările la buget ar trebui să se îmbunătățească, și dacă s-ar întâmpla acest lucru, nu cred că ar mai fi nevoie de impozitarea progresivă. Unul dintre factorii de creștere economică a fost această cotă unică”, a spus Cătălin Vicol.
Pe piața de suplimente alimentare mai activează firme precum LaborMed, Europharm, GSK, Zentiva sau Terapia Ranbaxy. Potrivit estimărilor firmei de cercetare PMR, consumul de suplimente alimentare pe cap de locuitor ar putea trece de 8 euro la orizontul anului 2013, comparativ cu nivelul de 4,7 euro în prezent.