Aderarea la Uniunea Europeana presupune o schimbare fundamentala, iar acest lucru trebuie inteles in primul rand de firmele care sunt obligate sa se protejeze pentru a face fata concurentei de pe piata UE. Vremea lui merge si asa s-a dus, spune ministrul integrarii, Anca Boagiu
Din pacate, nu toti oamenii de afaceri se grabesc sa-si retehnologizeze firmele in conformitate cu normele europene, desi mai este mai putin de un an pana la aderarea la UE, spune ministrul, intr-un interviu pentru Ziarul Financiar.
“Putine sunt firmele care au obtinut, de pilda, asa-numitul certificat integrat de mediu, care le va permite sa functioneze pe piata unica. La sfarsitul anului trecut, doar 20% dintre firmele romanesti a caror activitate poate avea repercursiuni asupra mediului obtinusera acest aviz, cu toate ca exista programe care sa le sprijine financiar”, spune ministrul. Ministerul Mediului acorda subventii partiale sau totale pentru dobanda la creditele pe care firmele le fac pentru retehnologizare. Insa se inregistreaza o pasivitate fata de aceasta problema si nu lipsa informatiilor este de vina. “Unii s-au pregatit deja, totusi sunt multi altii care nu au avut o reactie pozitiva din delasare sau, poate, din cauza mentalitatii. Ei cred ca inca se mai poate, si altfel.” Dar de la 1 ianuarie 2007 nu vor fi multe optiuni pentru firmele care nu respecta normele europene: ori se conformeaza, ori nu si atunci primesc amenzi usturatoare sau afacerile le sunt inchise, adauga ministrul. Respectarea regulilor europene trebuie sa devina cuvantul de ordine, fie doar si pentru faptul ca de aceasta depinde succesul absorbtiei fondurilor care vor veni de la UE o data cu aderarea, subliniaza ministrul integrarii.
Pentru perioada 2007- 2010, Romania a obtinut aproximativ 10,3 miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune, care inlocuiesc fondurile de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD. Accesarea fondurilor UE se va face si ea in mod diferit fata de actualele programe de preaderare, pentru care partea romana si UE investesc simultan bani.
Cei care, dupa aderare, vor contracta proiecte din fonduri structurale sau de coeziune vor scoate banii din buzunarul propriu, dar la finalizarea proiectelor, daca totul merge conform calendarului stabilit cu expertii europeni, ei vor primi inapoi 85% din contravaloarea investitiilor pe care le-au facut. Aceasta este una dintre facilitatile obtinute de Romania si Bulgaria la negocierea bugetului european, la sfarsitul anului trecut. In plus, si TVA a devenit o cheltuiala eligibila, care va putea fi “decontata”, spune ministrul. Tarilor din precedentul val de aderare li se rambursa doar 80% din contravaloarea proiectelor, care trebuia finalizate in termen de doi ani de la incheierea memorandumurilor de finantare si nu in trei ani cum a fost stabilit pentru Romania si Bulgaria.
Asadar, bani sunt. Dar vor putea fi si cheltuiti? “In acest moment este greu de spus daca o sa cheltuim banii europeni suta la suta. Din cate s-a vazut si din experienta noilor state membre primul an dupa aderare este foarte dificil pentru contractarea proiectelor in primul rand din cauza lipsei de experienta ori din cauza birocratiei”, spune ministrul integrarii.