Angelica Cheung, redactorul-șef al Vogue China, are o problemă cu care șefii celorlalte ediții nu se confruntă: prea multe reclame, care nu încap în revistă, scrie The Guardian.
“Trebuie să stau la birou ca să mă uit prin ea. Va fi foarte dificil de citit. Este prea grea. Poate va trebui să fie două reviste pe viitor”, declară Cheung.În Statele Unite, ediția din septembrie a Vogue este punctul de reper al lumii modei. În China, fiecare ediție lunară este o revistă glossy, plină de reclame, semn al exploziei industriei de fashion high-end.
În condițiile în care revista Hurun anunță 960.000 de milionari în China, chinezii super-bogați sunt în căutare de moduri de a-și confirma statutul și de a-și satisface gustul în creștere pentru consum.
Mărcile high-end le vin bucuroase în ajutor. Magazinelor Louis Vuitton li s-au alăturat cele ale Loewe și Balmain. Burberry intenționează să se extindă de la 57 la 100 de magazine în decurs de cinci ani. Hermes a lansat chiar propriul subbrand cu specific chinez Shang Xia.
Compania de consultanță în management McKinsey anticipează că, pe măsură ce și clasa de mijloc va prinde gustul mărcilor, în decurs de patru ani China va deveni cea mai mare piață de lux a lumii, cu o valoare de 27 de miliarde de dolari, în creștere de la 10 miliarde de dolari în 2009.
Dacă sunt incluse și achizițiile realizate în afară, de către turiștii chinezi care evită taxele foarte mari pe articole de lux din țară, cifrele sunt uimitoare. Consumatorii chinezi vor cumpăra peste 44% din articolele de lux la nivel mondial până în 2020, potrivit estimărilor CLSA Asia-Pacific, grupul de brokeraj și investiții.
Procentul este cu atât mai remarcabil cu cât mărcile high-end au apărut în anii ’90. Cheung spune că Vogue China are nevoie de mai multe pagini de “educație” decât edițiile din celelalte țări, pentru a se recupera diferența de ani. “Trebuie să explici Mary Quant, Beatles și de ce acești oameni au făcut o diferență. Dacă nu explici, sunt doar haine.”
Acum, mai puțin de 2% din populație cumpără branduri de top, spune Zhu Mingzia din cadrul University of International Business and Economics din Beijing. “Următorul deceniu va fi era de aur a luxului”, declară el.
Produsele și accesoriile de înfrumusețare reprezintă o cotă mult mai mare din piață decât în Vest și o proporție mai mare dintre clienți sunt bărbați. Potrivit Coach Retail International, bărbații reprezintă 45% din piața genților de lux de 1,2 miliarde de dolari a Chinei.
Mulți din acești noi consumatori sunt directori de companii și întreprinzători dornici să arate că au succes sau sunt descendenți ai unor familii bogate. Alții însă sunt aspiranți.
“Unele secretare se hrănesc cu tăiței instant timp de șase luni pentru a-și cumpăra o poșetă Louis Vuitton. E un mod de a spune «am devenit parte a acestei luni»”, spune Paul French din cadrul Access Asia, o companie de consultanță în retail.
Cinicii glumesc că “cei din categoria celor trei C – corupți, criminali și concubine”- cheltuiesc cel mai mult. Un ceas de aur și o poșetă scumpă nu sunt numai un semn de apreciere, ci și active care pot fi vândute și a căror traiectorie este mai dificil de urmărit decât cea a cash-ului.
Mărcile știu că trebuie să lupte pentru a-și păstra o aură și majorează prețurile odată cu creșterea popularității.
Magazine apar nu numai în Beijing și Shanghai, ci și în orașe mai neînsemnate din provincie cum ar fi Hefei și Shijazhuang. Cu chirii foarte mici (dezvoltatorii cred că mărcile de prestigiu atrag alți clienți), numărul acestora este în creștere.
“Fiecare mall din Beijing are un Versace și în fiecare an apare un alt mall”, a declarat Miao Wong, director de companie. Cu doi sau trei ani în urmă, și ea cumpăra articole high-end occidentale, însă astăzi preferă designeri locali ca Vega Wang.
Poate că nu sunt mulți chinezi ca ea, însă oficialii par și ei să considere că moda este mai bună când este mai discretă. Autoritățile de la Beijing au interzis recent panourile care promovează “stiluri de viață hedoniste, high-end”, pe fondul temerilor privitoare la etalarea directă a bogăției într-o societate inegală.
O zi mai târziu, un ministru a vorbit despre planuri de reducere a taxelor pe lux. Mesajul transmis în egală măsură mărcilor și clienților: consumul este bun, dar nu însoțit de extravaganță.
În decurs de patru ani China va deveni cea mai mare piață de lux a lumii, cu o valoare de 27 mld. dolari, în creștere de la 10 mld. dolari în 2009