“Beloved, afirma Margaret Atwood pentru New York Times Book Review,e al cincilea roman al lui Toni Morrison, și încă un triumf”. Cu adevărat, subtilitatea și registrul tehnic și emoțional al autoarei par a nu cunoaște, aici, granițe. Dacă mai existau îndoieli în ceea ce privește statutul său de romancieră americană de marcă, atât din generația ei, cât și din toate timpurile, Beloved*(1987)reușește să le spulbere pe toate. Acțiunea romanului se petrece la mijlocul anilor 1880. La Sweet Home, în Kentucky, o epocă se încheie pe măsură ce sclavia e tot mai puternic atacată de aboliționiști. Lumea lui Halle și Paul D va fi distrusă într-un adevărat cataclism – pe de o parte e vorba despre furtuna socială imposibil de stăvilit, iar pe de alta, despre o imensă suferință umană. Iar lumea lui Sethe, protagonista, se va transforma din una a iubirii, așa cum fusese la început, într-una dominată de violență și moarte. Totul stă sub semnul morții violente a fiicei sale, Beloved, al cărei nume este, de altfel, singurul cuvânt săpat pe piatra funerară, fiică ce a murit de mâna propriei sale mame și care se va întoarce din nou printre oameni, după ani de zile, pentru a cere (și a face, în felul ei, desigur) dreptate.
Istoria personală a protagoniștilor cărții e marcată, mai mult chiar decât în alte scrieri ale autoarei, de apariții din trecut, adevărate fantome care, după ce au dominat tinerețea personajelor, continuă să le bântuie. Deși preocupat, fără îndoială, de aspecte dintre cele mai diverse ale conflictelor rasiale de pe teritoriul Statelor Unite, inspirat chiar de cazul real al lui Margaret Garner, Beloved nu rămâne nicidecum un roman dominat exclusiv de acestea, ci se transformă pe parcurs într-o extraordinară poveste despre prietenie, obsesii, singurătate și, desigur, mai cu seamă despre semnificațiile pe care le poate primi însăși ideea de iubire. Toni Morrison însăși a afirmat, de altfel, că uneori oamenii află mai multe despre dragoste tocmai din examinarea resorturilor profunde și intime ale violenței. Extraordinarul talent al scriitoarei constă, în romanul de față, în evidențierea unui adevăr asupra căruia prezentul tinde să mediteze mai rar, anume că, reflectată prin prisma unei anumite experiențe de viață, violența poate fi percepută, cel puțin fragmentar, drept cea mai acută formă a iubirii. Desigur, în prim-plan se află decizia șocantă a sclavei fugare Sethe, mama aflată într-o situație limită și care, pentru a nu-și vedea fiica pradă chinurilor sclaviei, căci știa prea bine ce însemnau acestea, o ucide ea însăși. Făcând acest lucru tocmai pentru că o iubește atât de mult pe micuța Beloved, Sethe demonstrează că, în romanele lui Toni Morrison, cea mai profundă dragoste se află extrem de aproape de violența cea mai cumplită, scriitoarea neezitând să vorbească despre capacitatea unui personaj feminin de a ucide ceea ce iubește cel mai mult – deloc paradoxal în acest context, tocmai din dragoste.Încă înainte ca opera sa să fie încununată cu Premiul Nobel pentru Literatură, în anul 1993 (devenind, astfel, prima femeie de culoare care și l-a adjudecat), Toni Morrison a fost apreciată atât de cititori, cât și de exegeții de cele mai diverse orientări pentru talentul de a aduce laolată, în romanele sale, elemente extrem de diferite, unele ținând de domeniul mitului, iar altele de acela al istoriei sau magiei – desigur, unele venite pe filiera realismului magic pe care l-a practicat, la rândul său, dar dându-i un sens diferit față de expresia la care această orientare o avea în proza unui Gabriel Garcia Marquez, de exemplu. Astfel că, privite în ansamblu, scrierile lui Toni Morrison nutresc îndrăzneața dorință de a examina, la multiple niveluri, chiar acel cadru general al superstițiilor ce constituie patrimoniul cultural esențial și străvechi al populației de culoare de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Romanele sale, prin urmare, de la Beloved la Song of Solomon sau Paradise, construiesc un soi de istorie paralelă a afro-americanilor, o istorie profundă și cu atât mai convingătoare – și, în multe din datele sale, mai emoționantă – cu cât ea nu a fost niciodată înregistrată sau păstrată în mod oficial. Tocmai de aici și doza de magie și procentul necesar de superstiții cu care scriitoarea își completează discursul romanesc. Și tot de aici și extraordinara capacitate a lui Morrison de a recurge iar și iarăși la strategia povestirii – ori a povestirilor suprapuse sau, dacă nu, a povestirii în ramă – desigur, nouă imagine a unei alte și altfel de Șeherezade, dar una mereu capabilă să țină la distanță răul și, uneori, chiar trecerea timpului, crezând întotdeauna până la capăt în mesajul actului însuși de a povesti întâmplări din trecut, de fiecare dată grăitoare pentru oamenii din rândul cărora autoarea însăși face parte.
*) Toni Morrison, Beloved. Vintage Books USA, 1997
RODICA GRIGORE esteconferențiar universitar, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, disciplina Literatura universală și comparată; licențiată (1999) și doctor în filologie din anul 2004. Volume publicate: Despre cărți și alți demoni (2002), Retorica măștilor în proza interbelică românească. Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, G.M. Zamfirescu, G. Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007), Literatura universală și comparată. Puncte de reper în evoluția romanului universal (2008), Evoluția formlor romanești. Între modernism și postmodernism (2008). Traduceri: Octavio Paz, Copiii mlaștinii. Poezia modernă de la romantism la avangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglinda celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar din Brooklyn. Nuvele și povestiri (2006, Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor). Coordonează și realizează (în colaborare) antologia de texte a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, apărută, în ultimii ani, sub următoarele titluri: Semne (2005), Împreună (2006), Next (2007), Energii (2008), InOvații (2009), Întrebări (2010). A publicat numeroase articole și traduceri în presa literară românească, colaborând la revistele: Cultura, Contemporanul, Adevărul literar și artistic, Euphorion, Saeculum, Scrisul Românesc, Viața Românească etc. O scurtă antologie de poezie românească i-a fost publicată în Mexic (2005, 2009), Spania (2006) si Venezuela (2007). Colaborează frecvent la publicatii literare din Statele Unite ale Americii, Spania, Mexic, Peru si Venezuela.