Bocelli

Muzica tăcerii (II)/ de Andrea Bocelii

Noaptea, ieșea pe mica terasă a cabinei, își sprijinea coatele pe marginea parapetului și stătea acolo ceasuri în șir, absorbit în gândurile lui, umplându-și plămânii cu aerul curat care îl îmbăta și aproape îl amețea. Când debarca, înainte de orice altceva dă...