Gérard Davet, Fabrice Lhomme
Operațiunea SwissLeaks
Dezvăluiri despre frauda fiscală a secolului
Editura RAO
Traducere din limba franceză de Vasile Savin.
Aproape 200 de miliarde de euro stocate pe un stick USB. Opt persoane, printre care un judecător, un spion și un agent al Fiscului, hotărâte să spargă omertá financiară. Doi anchetatori pe urmele unei escrocherii mondiale: 106.000 de conturi ascunse la banca elvețiană HSBC; cea mai mare fraudă fiscală descoperită vreodată. Gérard Davet este ziarist francez de investigații, reporter la cotidianul Le Monde. În colaborare cu Fabrice Lhomme, a scris patru cărți-anchetă.
Cei doi scriu în prefață:
Un stick de memorie USB plin cu informații clasificate. Doar noi știm de unde vine, cât de dăunător este, fiindcă implică și niște vieți distruse, în suspensie.
El reprezintă Operațiunea SwissLeaks.
Cel de-al doilea grup bancar mondial este la discreția lui. Dar nu numai. Conținutul? Niște date extrem de prețioase furate de un informatician în căutare de bani, apoi de glorie. Hervé Falciani. Sunt în el 106 000 de nume de escroci fiscali potențiali, din aproape 200 de țări, și averile lor de la HSBC Private Bank, Geneva, societățile offshore pe care le dețin… Uneori și secretele lor de alcov.
180 de miliarde de euro adăpostite cu grijă în acest insignifiant obiect de care nu ne despărțim niciodată. Ascuns, păstrat în diverse locuri. Adesea. (…)
Strivitoare responsabilitate. Ca să ajungă până la noi, această memorie USB a urmat un traseu incredibil, jalonat de capcane, dar făcut posibil de o mână de bărbați și femei de bună-credință… Mai exact, opt. Nu toți cetățenii aceștia sunt animați de intențiile cele mai curate, nu se cunosc neapărat, însă au un punct comun: fără ei, afacerea HSBC/SwissLeaks, cel mai mare scandal de fraudă fiscală din toate timpurile, nu ar fi explodat niciodată. Au permis existența acestui USB sau ne-au ajutat să-l obținem.
Bazându-se pe noi dezvăluiri, ambiția acestei lucrări este de a povesti geneza și dedesubturile unei afaceri extraordinare – în sensul propriu al termenului –, prin protagoniștii săi principali. Cei fără de care nimic nu ar fi fost posibil…
Este un thriller cu opt fețe…
Trebuia spus totul, sau aproape totul. Să povestești cum și de ce doi reporteri de la Le Monde au fost destinatarii unor informații explozive și care, stimulați de un consorțiu internațional format din jurnaliști de investigație, au pus planeta pe jar. Plină de documente ultrasecrete, de mărturii inedite și de numeroase surse de primă mână, cartea aceasta oferă o incursiune stupefiantă în culisele unei investigații planetare, între Paris, Londra și Washington, presărate cu peripeții uimitoare, dar și cu o anchetă cât se poate de tensionată, cu mize financiare, politice sau diplomatice absolut colosale.
Se vorbește, într-adevăr, aici de spălare de bani proveniți din droguri, de trafic de arme sau de terorism. De politicieni, staruri de cinema sau cântăreți, vedete din sport, oameni de afaceri superbogați, de mafie… Majoritatea, fraudatori dovediți. Într-un cuvânt, delincvenți.
În lucrarea de față nu se pune problema delațiunii, deși se dau totuși niște nume. Însă a frauda Fiscul constituie, trebuie să reamintim, un delict, conform articolului 1741 din Codul general al impozitelor, sancționându-se cu cinci ani de închisoare. Simplul fapt că unii pot pune în discuție legitimitatea operațiunilor jurnalistice de tip SwissLeaks spune destul despre sinistra putere a banului.
Mai ales în Franța.
În fine, ce ar trebui să gândim despre o instituție bancară care își incită clienții să ocolească reglementările europene în vigoare, după cum o atestă fișele de contact dezvăluite de listingurile Falciani, și care merge până acolo încât ni-i dezvăluie pe cei mai bogați contribuabili din Hexagon (vezi anexa 1)? Parchetul Național Financiar a tranșat situația, întrucât a cerut din data de 10 martie 2015 trimiterea filialei elvețiene a băncii în fața tribunalului corecțional, denunțând „un sistem organizat de spălare de bani de o amploare excepțională, constituind o adevărată politică de marketing”. În așteptarea unui eventual proces, HSBC Private Bank rămâne cu prezumția de nevinovăție, la fel ca și banca-mamă, grupul HSBC Holdings, cercetată la rândul ei, în aprilie 2015, pentru „complicitate la spălare de bani, la fraudă fiscală agravantă” și „și complicitate la acțiuni ilicite”. Totul asortat cu o cauțiune record de un miliard de euro! O decizie considerată „nefondată” de către HSBC Holdings, care a făcut apel.
Trecută în posteritate sub vocabula „SwissLeaks”, numele său de botez mediatic, această afacere fără precedent – al cărei scenariu, unde suspansul se dispută cu frica, ține atât de romanul de spionaj, cât și de thrillerul politico-financiar – este așadar, în primul rând, o poveste teribil de omenească.
Ea pune în scenă o spioană a serviciilor secrete pe cât de discretă, pe atât de eficace, un informatician abil, dar și agenți ai Fiscului ațâțați și speriați în același timp de ideea reușitei celei mai mari lovituri din cariera lor, magistrați ținuți în frâu de politicieni, doi reporteri de vază purtători ai unui stick de memorie foarte râvnit, cât și o congregație de ziariști de investigație, ciudat amestec de „vânători solitari” care, de data aceasta, și-au dat mâna.