Anul trecut, cam pe vremea aceasta, scriitorul australian (de fapt din Tasmania), Richard Flanagan, în vârstă de 53 de ani, primea prestigiosul premiu Man Booker pentru romanul „The Narrow Road to the Deep North”*) pentru al șasele său roman, o carte care a cunoscut instantaneu succesul.
Romanul e povestea lui Dorrigo Evans, un chirurg australian prizonier al armatei japoneze, în timpul celui de-al doilea război mondial, trimis împreună cu mulți alții să construiască linia de cale ferată dintre Thailanda (Siam pe atunci) și Birmania, cunoscută drept „calea ferată a morții”, „o călătorie spre iad”. („Era o cale ferată legendară, motiv de disperare și fanatism, amestec de mit și ireal în aceeași măsură cu amestecul de lemn, fier și miile de vieți ce aveau să fie sacrificate pentru a o construi.”; „Povestea din spatele acestei cărți începe în ziua de 25 februarie 1942, când un imperiu se sfârșește odată cu căderea Singaporelui și un altul se înalță. Dar, în 1943, Japonia, cu trupele răsfirate prea mult și cu resurse din ce în ce mai puține, începe deja să piardă teren, simțind tot mai acut nevoia acestei căi ferate.”)
Un adevărat tur de forță, la care Flanagan a lucrat doisprezece ani, un „roman magnific despre iubire și război” cum declara Anthony Grayling, președintele juriului londonez care a decernat premiul.Titlul cărții este al unui celebru haiku al poetului nipon Matsuo Basho, din veacul al XVII-lea.
„Mai târziu nimeni nu-și va mai aminti cu adevărat. Ca toate marile fărădelegi, va fi ca și cum nu s-ar fi întâmplat. Suferința, morțile, amărăciunea, absurditatea jalnică, abjectă, a unei suferințe imense din partea atâtor oameni; poate că există numai în aceste pagini și în paginile altor câtorva cărți. Oroarea poate încăpea într-o carte, poate căpăta forme de înțeles. Dar în viață groaza nu are nici formă, cum nu are nici înțeles. Oroarea există numai. Și, în timp ce domnește, pare că nu există nimic în univers care să nu facă parte din ea.”
Dorrigo Evans e căsătorit cu Ella dar, după plecarea regimentului său, începe o relație de iubire și adulter cu Amy, soția mult mai tânără a unchiului său. Însă la întoarcerea din prizonierat, Evans și Amy nu se mai văd, căsătoria lui băltește, ani la rând, până într-un moment magnific când chirurgul îi salvează pe ai săi dintr-un cumplit incendiu, eroul trece din femeie în femeie, fără să se oprească la vreuna, fără să iubească vreuna. Imposibilitatea iubirii?
Partea centrală a romanului este descrierea atrocităților comise la construirea căii ferate din Birmania, unde au fost trimiși de trupele japoneze zeci de mii de prizonieri de război și sute de mii de localnici, mare parte dintre ei găsindu-și aici sfârșitul. În strădania lui de a-și salva oamenii de înfometare, de holeră, de persecuții, Dorrigo are câteva înfruntări cu ofițerii japonezi, deveniți și ei persoanje ale romanului.
Sunt portrete memorabile de soldați australieni și japonezi, sunt urmărite destinele lor și după sfârșitul războiului.
O carte copleșitoare. Traducerea este pe măsură.
*) Richard Flanagan – O cale îngustă spre nordul îndepărtat, Editura Litera, colecția Clasici contemporani. Traducere din limba engleză și note de Petru Iamandi