N-am acordat atenție cărții*) la prima ediție, la începutul verii acestui an. Nu m-a impresionat faptul că, atunci, fusese deja tradusă în 18 țări, foarte multe așa-zise bestselleruri se traduc oriunde, chiar dacă valoarea lor nu impune apariția pe toate meridianele. Între timp, numărul țărilor în care cartea a fost publicată s-a ridicat la 31. Între timp, traducerea de la noi s-a vândut atât de bine, încât a apărut o a doua ediție. Între timp, autorul realizase un scenariu pe baza romanului și în acest an s-a făcut un film de mare succes, cu Anne Hathaway și Jim Sturgess în rolurile principale. Filmul rulează cam peste tot în lume, nu l-am văzut, dar am citit că nu se ridică la valoarea cărții, deși e impresionant. În sfârșit, am citit o declarație a lui David Nicholls: “Am vrut să scriu o poveste de dragoste de care bărbații să nu se simtă jenați – spunea el -, ceva care ar fi avut destul de mult umor și cinism. Noțiunea că eu, ca bărbat, ar trebui să citesc doar thrillere, e absurdă. Până la urmă, dragostea și prietenia li se întâmplă și bărbaților.” Vorbele acestea m-au incitat să citesc cartea ca lumea. N-am lăsat-o din mână. O acțiune ingenioasă cu un subiect aproape banal, cum s-au scris mii și mii. Dar David Nicholls a reușit să surprindă.
Este povestea a doi tineri, Dexter Mayhew și Emma Morley, care termină facultatea în 1988 și, după petrecerea de absolvire, petrec o noapte împreună. Dexter este un tip carismatic, genul de tânăr cu mulți bani, care devine enervant. Emma e fată deșteaptă și frumoasă, dar oarecum neîncrezătoare în propriile forțe. Noaptea lor de aproape iubire are loc la 15 iulie. După acea noapte, fiecare pronește de drumul lui. Dar mai înainte, își promit să se revadă în acea zi și în anii următori. Și vreme de 20 de ani ei se revăd la 15 iulie. Uneori se mai întâlnesc și în restul anului, dar zilele acelea nu sunt descrise, n-au niciun rol în curgerea romanului. Dexter nu prea știe ce să facă în viață și, după ce hăladuiește fără rost prin toată lumea, ajunge prezentator de televiziune la o emisiune stupidă de noapte, o meserie în care nu rămâne prea mult pentru că are viciul beției. Emma vrea să ajungă scriitoare, dar până să reușească să scrie și să vândă prima ei carte va fi profesoară, va juca teatru și va pierde mulți ani.“M-am simțit eliberat, pentru că nu a trebuit să descriu evenimentele obișnuite, prea familiare din viața personajelor – nașterile, nunțile. A fost mult mai interesant ca evenimentele să se petreacă în afara focusului. Și, desigur, ca romancier, e perfect posibil să trișezi, să-i spui pur și simplu cititorului ce s-a întâmplat cu trei sau șase luni înainte.” Ce se întâmplă cu cei doi pe parcusrul anilor, putem deduce din aluzii și mici amănunte. Fiecare are viața lui, iubiri, prietenii, căutări, dezamăgiri, el chiar se însoară și are un copil, apoi divorțează, dar nimic nu se compară cu ce și-a imaginat fiecare despre relația dintre ei. Pe întreg parcursul poveștii, cei doi se străduiesc să rămână “doar prieteni” și reușesc cu mare greutate, iar când decid să schimbe situația, după două decenii, se întâmplă neprevăzutul, uimitor pentru cititor. Pe neașteptate. Dar întocmai ca în viață. Un deznodământ surprinzător.
David Nicholls e un maestru pe mai multe planuri. Înainte de orice, dialogurile admirabile, pagini și pagini care curg cu o naturalețe dezarmantă, parcă smulse din viață. Apoi, traseele complicate, haotice, întortocheate ale legăturilor dintre doi oameni, în care se amestecă iubire, frustrare, dezamăgire, speranță, nevoia de un apropiat, fuga de singurătate. Chiar dacă ajungi să-l detești pe Nicholls, pentru un motiv sau altul, scene nenumărate, dacă nu cartea întreagă te vor obseda. Mare realizare!
*) David Nicholls – O zi. Editura Litera. Traducere din limba engleză de Monica Dinu. Ediția a doua