In prezent, nu se resimt inca pe deplin consecintele declinului demografic din ultimii ani, spune ministrul muncii Paul Pacuraru. “Probabil ca in 2009 – 2010 piata va resimti mai puternic reducerea natalitatii, in timp ce efectele totale vor aparea peste 10-12 ani”, spune ministrul.
Potrivit unei analize a Fondului ONU pentru Populatie (UNFPA), in 2010 Romania va avea cu 120.000 mai putini tineri de 18 ani decat in prezent. Astfel, daca in 1989 s-au nascut 369.000 de copii, in 1990 numarul de nou-nascuti a fost de 314.000, in 1991 – de 275.000, iar in 1992 -de doar 260.000.
Scaderea populatiei nu se va resimti doar asupra sistemului universitar si asupra pietei fortei de munca, ci va afecta relansarea economica a Romaniei, apreciaza analistii UNFPA.
“Practic, toate domeniile de activitate pot fi lovite de aceasta tendinta (scaderea natalitatii – n.r.), cu timpi de raspuns usor diferiti: mai putine nasteri, mai putini doctori, mai putini profesori, mai putini absolventi, mai putina forta de munca, mai putini consumatori, cifrele de afaceri mai mici, incasari mai mici la buget, investitii mai mici”, enumera Dan Ioan Popp, actionar majoritar si presedinte al dezvoltatorului imobiliar Impact Developer & Contractor.
Cu toate acestea, situatia in care se afla angajatorii romani nu este singulara si nici nu difera foarte mult de pozitia altor tari. Spre exemplu, in Finlanda, pensionarea baby-boom-erilor face ca piata fortei de munca sa piarda aproximativ 100.000 de oameni in fiecare an, pierdere esalonata pentru urmatorii cinci ani, ceea ce inseamna foarte mult pentru o tara care are o populatie de 5 milioane de locuitori.
Fenomenul nu este nou. Incepand din 1992, rata anuala a natalitatii a fost in mod constant inferioara ratei mortalitatii, determinand un spor natural negativ.
“Conform ultimelor date provizorii publicate de Institutul National de Statistica, in 2007 natalitatea a fost in scadere comparativ cu anul precedent, fiind de 9,9 nascuti-vii la 1.000 de locuitori. Scaderea natalitatii duce, in primul rand, la reducerea cererii de servicii publice destinate copiilor si tinerilor, mai putini profesori, pe scurt, mai putine resurse”, spune Silviu Matei, research director in cadrul TNS CSOP.
Numarul tinerilor in varsta de 18 ani (absolventi de liceu) se reduce de la an la an. Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), in 2004 numarul acestora ajungea la aproape 376.000, pentru ca in orizontul lui 2010 sa coboare cu 30%, pana la 260.000, ceea ce inseamna ca sistemul romanesc va pierde 120.000 de tineri care ar putea sa ocupe locuri de munca sau in cadrul sistemului universitar.
Subiectul plecarilor in strainatate a fost intens dezbatut, insa de ce scade accelerat natalitatea? “Si emigrarea, si natalitatea exprima o atitudine a cetateanului roman care raspunde la calitatea vietii care ii este oferita in Romania. Nemaiavand incredere in ziua de maine, acesta refuza sa se casatoreasca si mai ales sa faca copii, multi copii”, este de parere Popp.
Migratia, mai acuta decat problema demografica
Pana sa resimta efectele socului demografic negativ, piata se confrunta cu lipsa fortei de munca, in conditiile in care aproape 2 milioane de oameni lucreaza, potrivit unor estimari, in afara tarii.
“Un fenomen paralel scaderii natalitatii, dar cu consecinte si cu o dinamica mai ingrijoratoare este exodul populatiei apte de munca, prin pierderile indirecte aduse: investitii de ani de zile in pregatirea si formarea persoanelor plecate sunt pierdute pentru sistem. Ele nu se intorc decat sub forma unor fonduri trimise, fara participare activa la activitatile economice”, subliniaza sociologul Silviu Matei.
Presedintele Impact apreciaza ca efectele exportului de forta de munca sunt mai grave si mai acute decat declinul demografic.
“Declinul demografic din ultimii ani estemic, sub 5% din populatia anului ’95. Cred insa ca din anii ’90 s-a simtit mai degraba efectul emigrarii cu scopul de a munci, fenomen care poate fi apreciat ca a antrenat peste 2 – 2,5 milioane de persoane care, fata de o populatie activa de circa 4,9 milioane, la care se adauga 7% someri, adica un total de 5,2 milioane de persoane, reprezinta o treime din totalul fortei de munca active cu cetatenie romana”, afirma Popp.
Solutii?
In ceea ce priveste deficitul demografic, este vorba despre un model cultu-ral, venit pe filiera occidentala, crede ministrul muncii Paul Pacuraru, fapt ce face ca problema sa nu poata fi rezolvata printr-o actiune a autoritatilor.
“Modelul de cariera profesionala, tot mai raspandit in Romania, vine in contradictie cu nasterea si ingrijirea unui copil. Iar in cazul in care apare un copil, tot mai multe familii de tineri au tendinta de a externaliza grija cresterii acestuia”, afirma ministrul.
Presedintele Impact crede ca potentiale solutii pentru reducerea migratiei fortei de munca ar fi stimularea sectoarelor de activitate cu deficit prin reduceri/anulari de taxe si contributii ale salariatilor, astfel incat acestia sa aiba salarii mai mari, sau suportarea din fonduri de stat a cheltuielilor aferente formarii si reformarii profesionale si a cheltuielilor legate de protectia muncii. Acestea pot reprezenta intre 5 si 8% din cheltuielile unei companii, iar sumele ar putea fi folosite ca plata suplimentara a salariilor.
Dat fiind ca una dintre principalele preocupari ale tinerilor este achizitionarea unei locuinte, statul ar putea decide sa acorde o prima de revenire angajatilor care decid sa se intoarca in Romania, “sub forma unei cote parti din chiria lunara/rata lunara aferenta unui imobil care urmeaza sa fie ocupat de salariatul repatriat pe o durata determinata, perioada in care acesta trebuie sa munceasca pe piata locala”, mai spune Popp.
Extinderea varstei de pensionare, astfel incat exitul de pe piata fortei de munca sa fie intarziat cat mai mult, oferirea de facilitati pentru cei care angajeaza persoane in varsta, formarea si profesionalizarea fortei de munca din mediul rural, precum si importul de muncitori sunt alte variante avansate de angajatori. Una dintre variante ar fi ca Romania sa urmeze exemplul altor tari cu traditie si care au investit mult in sistemele educationale, in special in cel universitar, creand conditii pentru a atrage populatie universitara din afara granitelor, cum este, spre exemplu, cazul Frantei. “Pe de alta parte, o alta posibilitate este ca – intr-o economie extrem de dinamica si intr-o societate a cunoasterii – sistemul educational sa ofere cursuri de formare continua pentru angajati pe tot parcursul vietii”, mai spune Matei. Un lucru este cert. Impreuna, cele doua fenomene – scaderea natalitatii si migratia externa – deschid calea importului de forta de munca, care va aduce cu el miscari sociale, curente politice, dar si o dinamica sociala si economica noua.
O treime din populatia activa lucreaza in strainatate
Aproximativ 2 milioane de romani lucreaza in strainatate, potrivit unor estimari, acestia reprezentand o treime din totalul fortei de munca active cu cetatenie romana.
In 2010, Romania va avea cu 120.000 mai putini tineri de 18 ani decat in prezent, potrivit unei analize a Fondului ONU pentru populatie.
In 1989 s-au nascut 369.000 de copii, in 1990 numarul de nou-nascuti a fost de 314.000, in 1991 – de 275.000, iar in 1992 – de doar 260.000.
Scaderea populatiei nu se va resimti doar asupra sistemului universitar si asupra pietei fortei de munca, ci va afecta relansarea economica a Romaniei.