Colaborator
Anamaria Smigelschi
- Domenii
- Ziarul de Duminică
- Scrie în ZF din
- 2012
- Articole
- 34
Proze-lițe (XXI). FASANU/ de Anamaria Smigelschi
E un lucru arhicunoscut că povestirile vânătorești sunt povești, dar cum eu nu sunt vânător, povestirile din povestea mea nu sunt povești...
Proze-lițe (XX). Falsuri/ de Anamaria Smigelschi
S-a dus Alin, într-o după-amiază, cu Crângu, să cumpere, pentru 25 de lei bucata, desene de Pallady de la niște nepoate care aveau o ladă plină în pod.
Proze-lițe (XIX). Literatură/ de Anamaria Smigelschi
Venea, pe timpuri,la Alin la atelier, la Pangratti, un om supranumit țărănimea muncitoare. O dată la două săptămâni, aducea și împărțea pe la artiști, dintr-o canistră verde cu dop roz, un v...
Proze-lițe (XVIII). La Tismana-ntr-o grădină/ de Anamaria Smigelschi
Eram morți de oboseală și înfometați când am bătut la poarta Mânăstirii, Doru și Ioana, logodnici, eu, de ochii lumii (nu se cădea ca o fată de familie, catolică, să umble singură cu iubitul...
Proze-lițe (XVII). Mașina secolului/ de Anamaria Smigelschi
Toate mamele sunt nemaipomenite dar a mea era extraordinar de nemaipomenită, nu semăna cu nici o altă mamă și ca s-o spun pe-a dreaptă nu semăna cu nimeni, nici măcar cu sora ei!
Proze-lițe (XVI). Mandatul/ de Anamaria Smigelschi
Un mandat nu este doar un efect poștal. El este un informator! În afară de plăcuta surpriză pe care o produce mai întotdeauna (din care cauză poștașii sunt un segment foarte simpatizat al sa...
Universul Gheorghiu/ de Anamaria Smigelschi
Acum unsprezece ani, în dimineața zilei de 11 decembrie 2001, s-a stins din viață după o scurtă și umilitoare suferință Ion Alin Gheorghiu.
Proze-lițe (XV). Ma grande mère Abramova/ de Anamaria Smigelschi
Ivan Pantelici, est-ce que vous avez connu mon grand-père Abramov? Un vrai gentilhomme campagnard! Or ma grande-mère Abramova? Un ange de douceur! Une fois, Ivan Pantelci, ils allaient se pr...
Proze-lițe (XIV). Lucicoș/ de Anamaria Smigelschi
După o lungă și minuțioasă anchetă cu deducții felurite am înțeles că aia ca ghețarul era lucicoș, cel mai savuros (după gustul meu) preparat din varză dulce în care bucățile tăiate optimi s...
Proze-lițe (XIII) Exodul/ de Anamaria Smigelschi
E 4 aprilie 1944, ora 9 dimineața, au sunat deja sirenele, dar noi patru, cu coatele pe geam, ne uităm amuzați cum alături, la Reveica Pucher, atelier de reparat biciclete, se cară tot felul...
Proze-lițe (XII). Cățeii de la Tescani/ de Anamaria Smigelschi
Am încercat, cuminte, să fac peisaj, dealuri, dealuri suprapuse până în departe, tot mai albastre, mai transparente, născând din pâcle albe, subțiri și lăptoase.
Proze-lițe (XI). Casus belli/ de Anamaria Smigelschi
Mamaia Sat, deceniul 7, un sat dobrogean pe malul mării, fără stil, fără gară, fără autobuz, dar cu o cișmea, un magazin sătesc și o cârciumă, două străzi încrucișate!